Buletin de sănătate al specialiștilor Novamed

Vizualizari: 416

Scripnic Elena, medic pediatru: „Rahitismul carențial la copii”

Imaginează-ți o casă ce are stâlpi de rezistență, dar este lipsită de ciment în aceștia și în ziduri, casa fiind organismul uman, iar stâlpii scheletul. Fără ciment, casa se deformează, nu-i așa? Același lucru se întâmplă și în cazul copiilor care suferă de rahitism, oasele acestora devenind fragile.

Ce este rahitismul?

O boală metabolică, caracteristică primei copilării, adică perioada de creștere rapidă, provocată de lipsa vitaminei D. Lipsa vitaminei D perturbă metabolismul fosfo-calcic și are drept urmare perturbarea mineralizării oaselor.

Elena Scripnic
medic pediatru

Peste 20% dintre copiii mici din țara noastră sunt diagnosticați cu rahitism. Incidența maximă este între 3 și 6 luni, dar poate apărea și mai tardiv, până la 2 ani. Copiii care nu primesc sau nu produc o cantitate suficientă de vitamina D sunt mai predispuși să sufere de rahitism. De ce se întâmplă aceasta? Pentru că în absența acestei vitamine, organismul folosește calciul din oase pentru a păstra nivelul de calciu din sânge.

Rahitismul se poate datora alimentației neechilibrate, sărace în lapte, brânză, ouă, carne, legume, fructe, dar cu exces de făinoase.

De asemenea, lipsa expunerii corespunzătoare la soare (însorire insuficientă, gradul crescut de poluare în atmosferă), poate favoriza rahitismul. Este bine să vă reamintim că soarele are rolul de a transforma vitamina D din organism într-o formă activă cu rol în fixarea calciului în oase. Cei mai expuși riscului de a fi rahitici sunt copiii care trăiesc în orașe mari. Copiii din zonele urbane stau mai puțin la soare, iar razele ultraviolete îi ajung mai puțin, din cauza poluării.

Alte cauze pot proveni direct de la mama care a avut în cursul sarcinii o alimentație săracă în vitamina D și nu a primit vitamina D ca supliment. Pe lângă toate acestea, identificăm și cauze ce țin de individ, de copil (prematur, tegumente hiperpigmentate), care cresc nevoia în vitamina D.

Prevenirea rahitismului
Se recomandă profilaxia rahitismului cu calciu și vitamina D sub forma medicamentoasă, până la vârsta de un an și după, dacă este necesar, mama respectând programarea făcută de către medic.
Antenatal, este obligatoriu în ultimul trimestru de sarcină și constă în:
– expunerea gravidei la soare;
– alimentație echilibrată (1200 mg Ca/zi);
– vitamina D 500 UI/zi, per os (anotimp însorit); 1000 UI/zi per os (alimentație carențată, poluare, disgravidie, iarnă) sau 4.000-5.000 UI/săptămânal per os sau doze stoss 200.000 UI per os la începutul lunii a 7-a (doar când nu se poate asigura doza zilnică orală sau săptămânală);
– NU se administrează doze mai mari de 200.000 UI!!!
– NU se administrează vitamina D parenteral!!!

Postnatal,profilaxia cuprinde următoarele elemente:
– alimentația naturală în primele 5-6 luni de viață;
– întreruperea lactației în jurul vârstei de 1an și după;
– alimentația echilibrată a mamei;
– alimentația artificială cu formule de lapte pentru șugari;
– diversificarea să fie realizata la 5 luni, corect;
– evitarea abuzului de făinoase;
– expunerea șugarului la aer;
– condiții corespunzătoare de microclimat.

Doza profilactică:
– 500 UI/zi (de la nou-născut, la vârsta de 18 luni);
– 1000-1500 UI/zi timp de o lună, apoi se reia în doza de 400-500UI/zi, în următoarele cazuri:
• Șugari mici, ale căror mame nu au primit vitamina D în timpul sarcinii;
• Prematuri, dismaturi, în primele luni de viață;
• Șugarii mici (până la 4 luni) născuți în anotimpul rece;
• Șugari cu îmbolnăviri frecvente, spitalizări dese /prelungite;
• Medii poluate;
• Hiperpigmentație cutanată;
• Condiții de mediu precare;
• Instituții (leagăne, case de copii);
• Tratament cronic anticonvulsivant.

La vârsta peste 18 luni:
Vitamina D se administrează doar în perioade neînsorite ale anului (septembrie – aprilie), pânăla vârsta de 12-15 ani, în doza de: 400-500 UI/zi, la necesitate.

Sursele naturale de vitamina D:
• gălbenușul de ou;
• peștele;
• untul;
• ficatul;
• lactate nedegresate;
• carnea grasă.
***Dă-i-le copilului tău când ajunge la vârsta potrivită pentru a le consuma.

ATENTIE!!! Aportul alimentar nu acoperă nevoile de vitamina D ale copilului. Va trebui să-i dați și suplimentul de vitamine recomandat de pediatru.

Consecințele nerespectării tratamentului
Aplicare incorectă sau incompletă a profilaxiei cu vitamina D și renunțarea la administrarea ei după vârsta de 1 an, fie din neglijența părinților, fie din cauza omisiunilor medicilor sau a asistenților medicali, duce la adâncirea problemei.

Peste decenii, rahitismul netratat va constitui pentru individul respectiv cauza principală a osteoporozei, boala invalidantă prin deformările grave pe care le poate produce și prin riscul mare de fracturi spontane.

Desigur, a preveni este mult mai ușor decât a trata!