Angela Scripnic, medic cardiolog: „Obezitatea și bolile cardiovasculare”

1652

 Novamed

Angela Scripnic
Angela Scripnic
Cardiolog

Sintagma „boli cardiovasculare” cuprinde un spectru larg de boli ale inimii, dar și ale vaselor de sânge. Cea mai frecventă formă de boală cardiovasculară este boala coronariană sau cardiacă ischemică, determinată de îngustarea, chiar blocarea arterelor coronare, adică a arterelor care asigură oxigenarea mușchiului inimii.

Obezitatea este considerată un factor major de risc pentru boala coronariană și infarctul miocardic. O greutate corporală mai mare cu 20% decât valoarea considerată normală crește riscul apariției bolilor cardiovasculare, în special la persoanele care au o cantitate mare de grăsime la nivelul abdomenului. Cel mai folosit parametru de evaluare a greutății corporale este indicele de masă corporală (IMC), care se calculează împărțind greutatea măsurată în Kg la pătratul înălțimii măsurate în metri (IMC = G/I2) și are o valoare normală de maximum 25 Kg/m2.

Persoanele cu un IMC între 25 și 30 Kg/m2 sunt considerate supraponderale, iar cele cu IMC mai mare de 30 Kg/m2 sunt considerate obeze. Multă vreme s-a considerat că grăsimea este un țesut inert. În prezent, se cunoaște faptul că grăsimea, în special cea intraabdominală, are un impact semnificativ asupra metabolismului.

Pentru unele persoane, cauza apariției obezității este relativ simplă: mănâncă mai multe calorii decât consumă în timpul activității zilnice obișnuite. Există însă și alte cauze ale apariției obezității:

Sedentarismul este una din principalele cauze ale obezității. Atunci când mușchii nu mai sunt folosiți și circulația sângelui la nivelul corpului nu este suficient de intensă, ar putea să apară obezitatea, bolile cardiovasculare, osteoporoza și alte maladii.

Predispoziția genetică

Vârsta: pe măsură ce organismul îmbătrânește, caloriile se metabolizează mai lent. De aceea, cei cu vârsta peste 40 de ani care mănâncă la fel și fac aceleași exerciții fizice ca la 20 de ani încep să crească în greutate;

Sexul: bărbații ard mai multe calorii decât femeile în repaus, adică au nevoie de mai multe calorii ca să-și mențină greutatea corporală. Femeile cresc în greutate după instalarea menopauzei, deoarece capacitatea lor de a arde calorii se reduce;

Obiceiurile alimentare: mâncarea de tip fast-food conține o cantitate mare de grăsimi;

Obezitatea în perioada copilăriei: copiii obezi sunt mai predispuși la obezitate la vârsta adultă, având un număr mai mare de celule grase decât copiii cu greutate normală. Adoptarea unei diete corecte la vârsta adultă duce la scăderea dimensiunii celulelor adipoase, dar nu și a numărului lor;

Diferite boli: bolile endocrine (hipotiroidismul), tulburările depresive și unele afecțiuni cerebrale pot cauza instalarea obezității;

Medicamentele: steroizii și unele medicamente antidepresive pot duce la creșterea greutății corporale;

Modalitatea de distribuție a grăsimii contribuie și ea la creșterea riscului, mai mare la persoanele cu obezitate de tip „măr”, adică la cele cu grăsimea dispusă predominant la nivelul abdomenului decât la cele cu obezitate de tip „pară”, cu grăsime excesivă în jumătatea inferioară a corpului (fese, coapse, gambe). Persoanele cu obezitate tip „măr” au, de asemenea, un risc mai mare de apariție a hipertensiunii arteriale, hipercolesterolemiei, diabetului zaharat și accidentului vascular cerebral.

Obezitatea se asociază frecvent cu creșterea nivelului colesterolului și trigliceridelor în sânge. Colesterolul este o substanță grasă care se găsește în sânge și în toate celulele organismului, cu rol important în funcționarea corectă a acestora. Există mai multe forme de colesterol, cu densități diferite. Cel de tip LDL-colesterol este cel nociv (colesterol „rău”), pe când cel de tip HDL-colesterol are rol protector cardiovascular (colesterol „bun”). Trigliceridele sunt, la rândul lor, substanțe grase care se găsesc în organismul uman. Un nivel crescut al LDL-colesterolului și trigliceridelor accelerează procesul de ateroscleroză, adică de depunere a grăsimilor pe pereții vaselor de sânge, cu creșterea riscului de apariție a unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral.

Obezii au un risc crescut de a face diabet zaharat, iar diabetul, la rândul său, se asociază cu un risc de 2-4 ori mai mare de boli cardiovasculare, acestea reprezentând cauza principală de mortalitate la bolnavii cu diabet zaharat. Grăsimea excesivă interferează cu utilizarea eficientă a insulinei secretate de către pancreas, în sensul ca organismul nu poate utiliza corect insulina, ceea ce crește riscul apariției diabetului. Pacienții care au diabet zaharat dezvoltă ateroscleroză la vârste mai tinere, aceasta fiind și mai severă decât la cei care nu au diabet. Hipertensiunea arterială este de peste 2 ori mai frecventă în rândul populației diabetice, iar riscul de infarct miocardic sau accident vascular al diabeticilor este mult mai mare.

De asemenea, pacienții cu diabet au un risc crescut de a face boala arterială periferică a membrelor inferioare. Aceasta se manifestă inițial prin durere la nivelul gambelor în timpul mersului (claudicație intermitentă) pentru ca, în evoluție, să determine durere în repaus, chiar gangrenă, cu necesitatea amputației piciorului.

Pentru a slăbi corect și pentru a menține greutatea pe termen lung este nevoie de un demers nutrițional, alături de unul comportamental. Astfel, mai întâi învățam să mâncam sănătos, dar și să ne bucurăm de ceea ce mâncam, iar apoi ne modificăm, și comportamentul alimentar, schimbându-ne o dată pentru totdeauna, felul de a gândi și de a ne raporta la mâncare. Deci, nu dieta, nu curele repetate de slăbire, dar schimbarea modului de alimentație împreună cu un efort fizic adecvat ne ajută să scăpăm de kilograme în plus.

Отправить ответ

Оставьте первый комментарий!

avatar
 
smilegrinwinkmrgreenneutraltwistedarrowshockunamusedcooleviloopsrazzrollcryeeklolmadsadexclamationquestionideahmmbegwhewchucklesillyenvyshutmouth
  Subscribe  
Уведомление о