Natalia Eșanu, medic endocrinolog Novamed: „Ce să mănânci când ai diabet zaharat?”

7

diabet zaharat

Alimentația în diabet este prioritatea nr. 1 a diabeticului, alături de medicația prescrisă. Eficiența tratamentului în diabetului zaharat, indiferent că este tip 1 sau 2, este dictată de grija pacientului diabetic față de orarul de mese și ceea ce consumă la acestea.

Trebuie să mai știți că supraponderabilitatea accelerează diabetul de tip 2. Obezitatea, în special cea abdominală, reprezintă o adevărată sursă de factori de risc pentru multiple afecțiuni. Țesutul gras, în special cel din jurul abdomenului, funcționează ca un adevărat organ, cu funcții endocrine – un organ care nu prezintă acțiuni benefice pentru sănătate. De aceea, un regim alimentar a pacientului diabetic care asociază supraponderabilitate va fi hipocaloric, sărac în zaharuri și carbohidrați, dar bogat în fibre, vitamine și minerale.

Energia sau caloriile din mâncare provin din 3 mari substanțe organice (macronutrienți): glucide (carbohidrați), lipide și proteine. Aceste substanțe sunt necesare în cantități suficient de mari, așa încât să susțină metabolismul și funcțiile organismului.

Caloria este o unitate de măsură a energiei furnizate de alimente. Astfel:

  • 1 gram de glucide = 4 cal;
  • 1 gram de proteine = 4 cal;
  • 1 gram de lipide = 9 cal.

În mod normal, un adult sănătos trebuie să consume aproximativ 2000 – 2400 kcalorii pe zi, cel cu obezitate trebuie să consume până la 1500-1600 kcalorii pe zi.

Raportul între substanțele nutritive, pentru o persoană sănătoasă este următorul:

  • glucide (carbohidrați): 50 – 60%, deci aproximativ 250 – 300 g de glucide pe zi;
  • lipide: 20-25 % (o treime de origine animală și restul vegetală);
  • proteine: 15-20% (din care o parte de origine animală și o parte de origine vegetală);

În plus, organismul are nevoie și de micronutrienți: vitamine și minerale care, deși vitale pentru organism, nu furnizează acestuia energie sau calorii.

Ce sunt carbohidrații simpli și carbohidrații complecși?

 Medic endocrinolog
Eșanu Natalia
Medic endocrinolog

Carbohidrații reprezintă o importantă sursă de energie pentru organism, ei reprezentând cea mai ușoară și cea mai rapidă modalitate de a obține energie. Carbohidrații simpli grăbesc digestia și absorbția alimentelor. Ei ridică brusc glicemia, deci trebuie evitate. Carbohidrații complecși încetinesc digestia și procesul de absorbție și, adițional, oferă energie corpului aproape imediat, ajutând, totodată, la funcționarea optimă a creierului.

Carbohidrații simpli se găsesc în abundență în alimentele extrem de procesate și, în această situație, nu au valoare nutrițională. Aceștia sunt prezenți în ciocolata, zahar rafinat, bomboane, tortă, sucuri etc. Zahărul este cea mai simplă formă de carbohidrați simpli. Zahărul prezent în fructe se numește fructoza, cel din zahărul de masa se numește sucroza, iar cel din lapte este denumit lactoza.

Pe de alta parte, carbohidrații complecși ajută organismul să faciliteze digestia, să reducă stresul, să ofere o bună funcționare a creierului, să asimileze fibre sănătoase.

Procentul de glucide conținute de alimente variază. Astfel:

  • produse zaharoase: 80 – 100%;
  • cereale și făinoase: 75%;
  • pâine: 55%;
  • leguminoase: 20%;
  • fructe: 10 -20%.

Produsele zaharoase:

Zahărul, dulceața, produsele de cofetărie și patiserie sunt foarte bogate în glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat, chiar exclus din regimul unui bolnav de diabet. În plus, aceste alimente nu aduc niciun beneficiu organismului uman, fiind lipsite în mare parte sau chiar complet de vitamine și săruri minerale. Atunci când sunt consumate, chiar și dacă sunt consumate în cantități mici, acestea sunt stocate sub formă de grăsime corporală, ducând la creșteri în greutate, și apoi la niveluri crescute ale glicemiei.

Cerealele integrale, pâinea integrală și leguminoasele:

Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizează energia necesară pentru buna funcționare a organismului.

Pâinea trebuie consumată într-o cantitate cât mai mică, mai ales pâinea albă, dar și la pâinea neagră trebuie de ținut cont de faptul că are un conținut destul de mare de glucide, aproape ca și pâinea albă, avantajul pâinii negre fiind acela, că datorita fibrelor conținute, glucidele se absorb mai greu în organism, și astfel glicemia nu crește brusc.

Concluzia este că trebuie de limitat consumul de pâine, fie ea neagră sau albă, având multe glucide și de asemenea multe calorii.

Fructele:

Fructele sunt bogate și ele în glucide simple, dar sunt cu totul diferite de produsele zaharoase, pentru că fructele conțin multe vitamine și săruri minerale, și de asemenea conțin fibre, care încetinesc absorbția glucidelor în organism, și astfel glicemia nu crește brusc, așa cum se întâmplă când se consumă produse zaharoase, de aceea fructele trebuie consumate zilnic pentru a acoperi necesarul de vitamina C, săruri minerale (potasiu, magneziu) și fibre.

Pentru bolnavii de diabet, în funcție și de stadiul bolii, se recomandă consumul a 2 fructe pe zi, din care unul să fie un citric (portocala, grapefruit, lămâie) și consumate la intervale orare diferite. Se poate da, de exemplu, un mar și o portocală.

Clasificarea alimentelor după conținutul glucidic

Consumabile fără restricții de către bolnavii de diabet, dar în funcție de necesarul caloric stabilit:

  • carne, pește, ouă, brânzeturi fermentate;
  • unt, smântână, ulei – aici, fiind vorba de grăsimi, intervin oarecare restricții, mai ales pentru diabeticii supraponderali sau obezi;
  • zarzavaturi.

Permise limitat:

  • lapte și lactate proaspete: iaurt, lapte bătut, brânză de vaci, urdă, caș dulce;
  • fructe și legume cu 5% glucide: ardei grași, castraveți, conopidă, ciuperci, fasole verde, vinete, pepeni, lămâi, grapefruit;
  • fructe și legume cu 10% glucide: ceapă, morcovi, praz, gulii, țelină, sfeclă, căpșuni, portocale, mandarine, fragi, mere, cireșe de mai;
  • fructe cu 15% glucide: cireșe de vară, mere Ionatan;
  • legume și leguminoase cu 25% glucide: cartofi, fasole, mazăre, bob, linte (fierte);
  • pâine intermediară – 50% glucide (pâinea albă conține 60% glucide, iar pâinea graham – 45%);
  • mămăliguța – 12,5% glucide;
  • paste făinoase fierte – 20% glucide;
  • orez fiert – 20% glucide (nefiert, orezul conține 75%).

Important!

Alimente ce trebuie evitate:

  • dulciuri concentrate: zahăr, miere de albine, gem, rahat, dulceață, înghețată, ciocolată;
  • fructe cu 20% glucide, bine coapte sau uscate: struguri, prune, pere Bergamote, banane, curmale, stafide, smochine;
  • băuturi răcoritoare care conțin zahăr: siropuri, pepsi, cola;
  • băuturi alcoolice bogate în glucide: lichior, vermut, vin fiert.

De reținut!

Creșterea glicemiei nu depinde numai de conținutul în glucide al alimentelor, ci și de viteza de digerare și absorbție a acestora. Astfel, indexul glicemic reflectă capacitatea glucidelor de a crește glicemia în funcție de viteza de absorbție și digerare.

Clasificarea alimentelor în funcție de indexul glicemic

Index slab (sub 50):

  • varză, spanac, salată verde, țelină, dovleac, linte, conopida, soia, cireșe de mai, ciuperci crude, vinete, grapefruit.

Index modest (50 – 75):

  • paste făinoase, fasole, mazăre;
  • lactate;
  • mere verzi.

Index mediu (75 – 90):

  • pâine intermediară, graham sau neagră;
  • biscuiți neîndulciți;
  • fulgi de orez, ovăz;
  • cartofi (ignami, Patate);
  • banane.

Index ridicat ( > 90):

  • pâine albă, cozonac, biscuiți îndulciți, prăjituri;
  • fructe uscate: curmale, smochine, stafide, prune;
  • miere de albine, dulceață, gem, marmeladă, zahăr;
  • lapte îndulcit.

Important!

Bolnavii de diabet trebuie să consume alimente cu index glicemic cât mai mic, cele cu index ridicat trebuie să fie consumate doar ocazional și în cantități foarte mici, deoarece acestea duc la creșterea rapidă a glicemiei.

Fibrele alimentare în diabet

Un regim bogat în fibre alimentare (cel puțin 25 grame/zi) poate reduce necesarul de insulină și determină o micșorare a glicemiei postprandiale.

Fibrele alimentare încetinesc absorbția glucidelor și contribuie la diminuarea nivelului de colesterol din sânge, ducând astfel la reducerea riscurilor cardiovasculare.

Fibrele alimentare trebuie introduse treptat în alimentație, pentru a evita neplăcerile ce pot apărea în urma unei creșteri bruște a consumului (meteorism, flatulenta, diaree).

Fibrele solubile – din orz, ovăz, leguminoase, caise, piersici, căpșune și fructe uscate – sunt recomandate în mod special. Unele legume – broccoli, varză, morcov, nap și cartofi conțin de asemenea fibre solubile.

Proteinele în diabet

Proteinele sunt constituenți fundamentali ai țesuturilor (mușchi, piele, sânge), fiind indispensabile pentru menținerea integrității organismului.

Aportul proteic reprezintă între 10 și 20% din aportul total de calorii în majoritatea regimurilor echilibrate (calculat ca 0,8 g/ kg de greutate corp). Se recomandă favorizarea proteinelor care provin din “carnea albă” (pasăre, pește), din lactate și legume. Trebuie evitat un consum excesiv de proteine, căci acesta poate antrena o deteriorare a funcției renale. Dacă un diabetic suferă de o afecțiune renală, este posibil ca medicul să îi recomande un aport de proteine mai mic de 10% din totalul caloriilor.

Proteinele de origine animală se găsesc în carne, ouă, brânză, lactate.

Proteinele de origine vegetală sunt mai puțin variate și se găsesc doar în soia și în unele legume uscate.

Lipidele în diabet

Consumul de lipide nu ar trebui să depășească 25% din aportul energetic total. Din cauza riscurilor crescute de complicații cardiovasculare se recomandă limitarea consumului de grăsimi saturate la mai puțin de 10% din rația calorică, iar cel de colesterol – maxim 300 mg/zi.

Grăsimile saturate provin în principal din produsele de origine animală – lapte integral, unt, smântână, frișcă, margarină, carne grasă. Grăsimile mononesaturate sunt atât de origine animală, cât și vegetală – ulei de măsline, ulei de rapiță sau de arahide. Grăsimile polinesaturate provin în principal din vegetale – porumb, floarea soarelui, soia și pește.

Important!

  • Favorizarea grăsimilor nesaturate, care provin din uleiurile vegetale (de măsline, rapița, floarea soarelui, nuci, soia, etc.), pește (somon, macrou, sardele, ton), avocado și fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide).
  • Diminuarea consumului de grăsimi saturate, prin alegerea produselor ca lapte degresat sau semi-degresat și a sortimentelor de carne fără grăsimi, pui, curcan etc.

Băuturile în diabet

Apa este băutură ideală pentru bolnavii de diabet. Sucurile de fructe, chiar și cele naturale, limonadă, băuturile carbogazoase conțin peste 100 g de zahar pe litru. De aceea, ele nu pot fi incluse în rația alimentară a diabeticului fără a fi măsurate.

Important!

Băuturile alcoolice conțin multe calorii și pot altera echilibrul alimentar:

  • 1 pahar de whisky = 300 cal;
  • 500 ml bere = 150 cal.

Băuturile alcoolice sunt uneori permise, cu condiția să fie consumate cu moderație, doar în timpul mesei, iar caloriile conținute să fie luate în calcul.

Alimentația în diabet poate fi o alimentație absolut normală, plăcută și, în același timp, corectă!

Отправить ответ

Оставьте первый комментарий!

Уведомление о
avatar
 
smilegrinwinkmrgreenneutraltwistedarrowshockunamusedcooleviloopsrazzrollcryeeklolmadsadexclamationquestionideahmmbegwhewchucklesillyenvyshutmouth
wpDiscuz