Diana Pîrvu, medic neurolog: anevrismul cerebral

606


Anevrismul cerebral reprezintă o dilatare circumscrisă, permanentă solitară sau multiplă (20 %) a peretelui vascular, modificat structural, fiind frecvent (80 %) cauză a HSA (hemoragie subarahnoidiană) nontraumatică. Mai rar manifestându-se ca proces de volum intracranian sau poate rămâne clinic mut pe parcursul întregii vieții până la o eventuală erupție.

Date epedimiologice:

  • Statistic, 1 din 15 cititori ai acestui articol vor dezvolta un anevrism cerebral pe parcursul vieții.
  • Ruptura și hemoragia intracraniană apare cu o frecvență de 0,2 %-3 % la persoanele cu anevrisme cerebrale.
  • Dintre pacienții cu HSA: 15 % mor înainte de a primi ajutor specializat urgenț, 40 % — decedează în primele 40 minute.
  • Sexul feminin este de 5 ori mai frecvent afectat decît cel masculin. Suferă în special populația între 35 – 60 ani.
Diana Pîrvu
Diana Pîrvu
medic neurolog

Cauze:

• Antecedente familiale de anevrism intracranian (risc dublu față de persoanele care nu au rude cu anevrism cerebral);
• Antecedente personale de anevrisme (risc de recurență de 20 %);
• Infecții micotice (fungice);
• HTA;
• Ateroscleroza cerebrală;
• Boala rinichiului polichistic;
• Sindromul Ehler- Danlos;
• Sindromul Marfan;
• TCC (traumatism cranio-cerebral), disecție arterială;
• Fumatul;
• Consum de alcool;
• Iradiere dată de telefonul mobil.

Clasificare:

• Congenitale – diagnosticate la copii;
• Anevrismele dobândite;
• După mărime: mici <15 mm, mari – 15- 25 mm, gigante – 25-30 mm;
• După forma: saciforme, fusiforme.
Pentru Anevrismele rupte se folosește testul Hunt Hess (de evaluare a severității HSA) și pe grade Fischer (de evaluare a hemoragiei pe CT).

TC:

• Pot fi asimptomatice până în momentul în care se erup și constituie TC a unui AVC hemoragic
• Migrene
• Cefalee de tensiune
• Tulburări de vedere
• Crize epileptic
• Greață, vomă

Semne și simptomele de alarmă:

• Cefalee severă brusc instalată
• Apariția unui deficit motor
• Durere sau rigiditate la nivelul cefei
• Fotofobie
• Convulsii
• Pierdere de conștiință
• Anizocorie

Diagnostic:

• CT cerebral/ RMN cerebral
• Puncție cerebrală
• Angio CT/Angio RMN, angiografia clasică

Tratament:

Oprirea hemoragiei, limitarea leziunilor neurologice și reducerea riscului de recurență:
– tratamentul de urgență- constă în susținerea funcțiilor vitale (respirație, circulație) și diminuarea HIC;
– chirurgia deschisă cu microscop presupune craniotomie, expunerea anevrismului și clamparea lui prin plasarea unei lame la baza sa (clipping) se face în primele 72 ore de la erupere, căci există 30 % – risc de resângerare.
Sunt două tipuri de tratamente: clippingul anevrismal prin intervenție chirurgicală și coilingul endovascular. Ambele sunt bune, însă : primul este mai invaziv și mai agresiv, iar al doilea — are dezavantajul, că poate avea recurențe pe termen lung. Pacientul cu RMN-uri trebuie să fie în permanență în vizorul medicului.

Tratament endovascular:

Este o metodă minim invazivă de radiologie intervențională. care nu necesită tăierea unui volet cranian și o intervenție direct pe creier, ci doar inserția unui cateter pe artera femurală. Avansarea acestuia se face prin sistemul arterial la locul anevrismului. Prin acest cateter se introduc niște coilis-uri (spirale) electromagnetice din platină, care trombozează anevrismul, blocând astfel circulația prin dilatația anevrismală și implicit riscul de ruptură. Dirijarea cateterului se face prin ghidaj fluoroscopic.
Studiul ISAT (International Subarachnoid Aneurysm Trail) a demonstrat o reducere de 22,6 % a riscului de deces sau deficit neurologic la un an după acces pentru pacienții tratați prin metoda de embolizare. Tratamentul endovascular reduce mult durata spitalizării și este asociat cu o recuperare mai rapidă de până la 10 % .

Tratamentul vasospasmului:

Apare la 7-14 zile după HAS; necesită o triplă terapie (hypertensive- hypervolemic- hemodilution):
– Nimotop (preparat) – blocant al canalelor de Calciu cu acțiune VD (vaso-dilatatoare) și antiischemică preponderant cerebrală;
– Tratamentul edemului cerebral.
Există și alte tratamente endovasculare mai complexe, cum ar fi cele cu stent; coilinguri cu stenturi; sau doar cu anumite stenturi; și fără coiluri (stenturi speciale flow diverters). Selecția se face de la caz la caz, în funcție de tipurile de anevrisme.

Riscul tratamentului:

Tratamentul cu coiling are, în general, un risc de 3-5% de rupere a anevrismul în timpul operației (hemoragie). Se pot forma cheaguri de sânge pe materialele, care se folosesc în interiorul vaselor, care se desprind și nimeresc în circulație, producînd accidente vasculare cerebrale.
Per total, aceste riscuri sunt foarte mici. În 95-97% din cazuri rezultatele sunt pozitive. Pentru prevenirea situațiilor de risc, se folosesc tratamente preventive. În caz de ruptură se utilizează niște baloane, care se umflă și opresc sângerarea. În procesul intervenției e necesară prezența în echipă a unui neurochirurg, care întroduce un dren (prin care se scoate sângele) pentru a-i calma presiunea intracraniană.

Отправить ответ

avatar
  Subscribe  
Уведомление о