Gastrita

Gastrita cronică este inflamarea mucoasei gastrice care provoacî în stomac anumite schimbări patologice. Boala se agravează din cauza unui regim şi ritm incorect de alimentare, folosirea mîncării grase şi picante. La fel destul de nefast influenţează asupra stomacului abuzul de alcool, fumatul şi stresurile.

Se disting două forme ale maladiei în cauză:

  • Superficială;
  • Atrofică.

Gastrita atrofică este foarte periculoasă deoarece medicii o consideră vestitorul cancerului. În cazul formei respective mucoasa gastrică se usucă şi se micşorează cantitatea de glande sănătoase.

Conform datelor statistice jumătate din populaţia matură suferă de gastrita cronică, dar numai 10% din bolnavi se adresează la medic. În timpul acestei maladii are loc tulburarea procesului de absorbţie în organism a microelementelor, vitaminelor şi nutrienţilor atît de necesari organismului uman. În cazul în care gastrita mai este însoţită şi de aciditate micşorată aceasta poate să treacă în tumori atît maligne cît şi benigne.

De regulă gastrita atrofică duce la anemia pernicioasă din cauza că organismul suferă de insuficienţa vitaminei B 12. În majoritatea cazurilor boala se combină cu pancreatita cronică sau holecistita, colice sau cu diferite tulburări ale sistemului gastro intestinal.

Simptome

Simptomele esenţiale ale gastritei cronice sunt:

  • Senzaţii de discomfort şi greutate în regiunea supergastrică după masă;
  • Arsuri;
  • Greţuri;
  • Dureri acute;
  • Pierderea poftei de mîncare.

În cazul maladiei în cauză are loc distrugerea mucoasei gastrice şi apar mici răni sîngeroase.

Cauzele maladiei

Cauza maladiei în cauză este considerată bacteria Helicobacter pylori, care a fost descoperită acum patruzeci de ani de către savanţii austrieci Robin Warren şi Barry Marshall. Cercetările au arătat că maladia în cauză este provocată anume de bacteria Helicobacter pylori, dar nu de mîncarea picantă sau de supraîncordarea nervoasă precum se considera mai înainte. Această teorie la început a fost primită foarte neîncrezător deoarece majoritatea savanţilor considerau că nici un organism nu poate supravieţui în mediul gastric.

Ca să demonstreze faptul că ei au dreptate, unul din savanţi şi anume Barry Marshall a băut lichidul în care era bacteria Helicobacter pylori şi după o perioadă oarecare s-a îmbolnăvit de gastrită cronică. Apoi savantul a primit o cură de tratament de două săptămîni, utilizînd antibioticul Metronidazol şi preparate care au la bază săruri de bismut. În 2005 savanţii pentru această descoperire au luat premiul Nobel.

Bacteria care provoacă boala e capabilă să supravieţuiască în mediul gastric, ea micşorează aciditatea în locurile unde se localizează cu ajutorul enzimei ureazei şi din această cauză stomacul începe să supraproducă acidul clorhidric. Microorganismul dat scindează mucusul protector al organului digestiv şi astfel în mucoasă nimeresc acidul clorhidric şi enzimele digestive. Mucoasa se inflamează şi pe stomac apar răni şi arsuri. Dar aceasta încă nu este tot: Helicobacter pylori produce un iad care la rîndul său omoară celulele gastrice.

De această boală este infectată mai mult de jumătate din populaţia întregului glob pămîntesc, dar nu întotdeauna la bolnavi se manifestă anumite simptome. În Statele Unite ale Americii şi ţările Europei de Vest este infectat aproximativ un sfert din populaţie deoarece acolo se iau antibioticele date şi se luptă în mod intenţionat cu maladia în cauză. Pe cînd la noi este infectată în jur la 70 de % din populaţie şi din această cauză chiar şi atunci cînd o persoană s –a tratat complet nu este exclusă reinfectarea.

Cum te infectezi de bacteria în cauză, din păcate la etapa actuală nu se cunoaşte. Dar faptul că bacteria este transmisibilă de la om la om de mult s-a demonstrat. Se consideră că poţi să te infectezi în cantinele publice.

În o familie infectarea e posibilă prin utilizarea aceloraşi vase, perii de dinţi şi chiar şi prin sărut. Din această cauză pentru a se exclude reinfectarea, în cazul în care un membru este bolnav, se tratează toată familia. O întrebare doar este foarte controversată: e cazul să tratăm persoana dacă el nu manifestă nici o simptomă? La etapa actuală această întrebare este studiată foarte amplu.

Unii cercetători sunt de părerea că Helicobacter pylori poate să aducă folos organismului uman prin faptul că previne: refluxul esofagitei, cancerul esofagului şi astmul bronşic.