Mirosul neplăcut din gură – simptom de suferință digestivă?

513

Mirosul neplăcut din gură – simptom de suferință digestivă?

«Oferta creiază cererea» – un fapt constatat, mai ales în timpurile noastre.

Deaceea, industria gumelor de mestecat înflorește pe zi ce trece, invadându-ne viața prin «garantarea unei respirații proaspete și rezolvarea mirosului neplăcut din gură».

Dealtfel, utilizarea gumei de mestecat poate scădea mirosul neplăcut din gură, în special prin creșterea secreției salivare. Iar dacă aceste produse conțin săruri de zinc și clor nu permit volatilizarea mirosului neplăcut și au un efect substanțial în mascarea halitozelor.

Și totuși, respirația neplăcută este mascată și nu rezolvată. Mirosul neplăcut din gură sau numit în termini medicali «halitoza», afectează milioane de oameni din lumea întreagă, indifirent de vârstă, gen și etnie.

Halitoza este un cuvânt latin care înseamnă halitus (aer respirat) și osis (alterare patologică), și pentru a fi evaluată s-au creat diferite instrumente, așa ca osmoscop, halimetru, OralChroma (măsurarea mirosului într-un mod subiectiv sau cantitativ) or testul BANA (cu rol în determinarea bacteriilor cauzative de halitoză), iar în țările civilizate sunt active centre medicale de diagnostic și tratament al Halitozei!

Mirosul neplăcut din gură este produs de eliminarea în aerul expirat al compușilor sulfuroși volatili cum ar fi hidrogenul sulfurat, metilmercaptanul și sulfura de dimetil, alteori întreținut de compușii cadaverinici, indol și skatol.

Cauzele unui miros neplăcut din gură pot fi multiple, așa ca:

  • cauze orale patologice (paradontita, buzunarele paradontale, stomatită, rinită, faringită);
  • cauze orale non-patologice (fumatul și resturile alimentare, cafeaua);
  • cauze sistemice patologice (diabetul zaharat, insuficiență hepatică și renală, infecții pulmonare);
  • cauze sistemice de origine non-patologice (metaboliți ai alimentelor ingerate cum ar fi usturoiul și ceapa);
  • la administrarea unor medicamente sau halitoza psihogenică (halitophobia).

Respirația urât mirositoare, deseori este simptomul unor boli digestive, cele mai frecvente fiind infecția cu H.pylori; boala de reflux gastroesofagiană, ciroza hepatica, cancerul de colon și altele.

Astfel, a fost constatat că H. pylori are capacitatea de a produce hidrogen sulfurat și metil mercaptan, iar aceste gaze sunt vinovate de halitoză. Eradicarea infecției H.pylori contribiue la eliminarea respirației urât mirositoare. Asocierea dintre boala de reflux gastroesfogiană și halitoză este evidențiată științific, având la bază câteva motive. În primul rând, în cazul refluxului esofagian conținutul acid al stomacului poate ajunge la nazofaringe provocând iritații ale pereților cu acumulare postnazală și linguală posterioară, servind ca mediatori pentru halitoză.

În al doilea rând, afectarea funcției sfincterului esofagian inferior la subiecții cu reflux gastroesofagian permite ca conținutul duodenal și stomacal basic (gazos) și acidic să ajungă în esofag, care ar putea produce malodor (respirația urât mirositoare). În al treilea rând, halitoza poate fi produsă prin leziune directă acido-peptică al țesutului supraesofagian susceptibil (faringita, stomatita, laringita).

Halitoza din ciroza hepatică este determinată de nivelul sporit de mercaptani și hiperamonemie. Totodată boala hepatică provoacă deteriorarea sau pierderea țesutului hepatic și poate duce la acumularea de acid valeric, acid izovaleric și acid propionic, precum și aminelor (putrescină și cadaverină, indol și skatol), toate componente ale halitozelor.

Deci, prezența halitozei la o persoană, direcționează spre a exclude inițial afecțiunile orale, care sunt responsabile practic în 80% cazuri (obligatoriu este recomandată vizita stomatologului), totodată recomandând o igienă orală corectă, iar utilizarea unor substanțe orale antiseptice ar îmbunătăți efectul.

Sunt interesante evidențele științifice medicale, care ar atribui un rol semnificativ probioticelor nu doar în suferințele gastrointestinale ci și asupra halitozei. Persistența halitozei în absența afecțiunilor orale, ne orientează spre evaluarea sistemului digestiv.

Se va recomanda:

  • evaluarea persoanei pentru infecția H.pylori (testul Ag.H.pylori în masele fecale);
  • evaluarea criteriilor clinice pentru boala de reflux gastroesofagian,
  • iar în prezența semnelor de alarmă (dureri la înghițire de alimente solide sau lichide, lipsa răspunsului de la tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni; scăderea masei corporale involuntară, semne pentru sângerare digestivă, vârsta mai mare de 50 ani) se va recomanda endoscopia digestivă superioară.

Stabilirea cirozei hepatice va impune o abordare complexă, inițiindu-se cu examenul clinic și finalizând cu evaluarea imagistică. După cum ne dăm seama, evaluarea unui pacient cu halitoză poate fi destul de complexă, dar trebuie să ținem cont că acest simptom poate fi unicul semn care ne alertează despre sănătatea precară a persoanei, iar abordarea vigilentă medicală este obligatorie.

Autor: Dr. Adela Țurcanu

Laboratorul medical Synevo


Site-ul Web: Synevo
Contacte:
Telefon: 022 856 972; 060 592 211
Adresa: Chișinău, str. Grigore Vieru, nr. 24

Telefon: 022 856 993; 060 592 228
Adresa: Chișinău, str. Nicolae Zelinski, nr. 31

Telefon: 022 856 989; 060 022 251
Adresa: Chișinău, str. Alba Iulia, nr. 5/1

Telefon: 022 856 975; 076 704 222
Адрес: Chișinău, str. Grigore Vieru, nr. 13

Telefon: 022 856 998; 069 555 354
Adresa: Chișinău, str. Kiev, nr. 8/1

Telefon: 022 856 977; 076 700 261
Adresa: Chișinău, str. Trandafirilor, nr. 15/4

Telefon: 022 856 954; 068 822 253
Adresa: Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 7

Telefon: 022 024 488; 060 024 888
Adresa: Chișinău, bd. Moscova, nr. 15/7

Telefon: 022 856 974; 078 755 588
Adresa: Chișinău, str. Cuza Vodă, nr. 44/A

Telefon: 022 856 959; 068 822 295
Adresa: Chișinău, str. Alba Iulia, nr. 83

Telefon: 079 801 315
Adresa: Chișinău, str. Nicolae Testemiţanu, nr. 37

Telefon: 022 856 973; 078 677 744
Adresa: Chișinău, Calea Iesilor, nr. 9

Articolul precedentGeneza liderilor: istoria companiei Beurer
Articolul următorMYCOPLASMA genitalium – o nouă boală cu transmitere sexuală, rezistentă la antibiotice

Отправить ответ

avatar
  Subscribe  
Уведомление о