Membrana arahnoid\u0103 este una dintre cele trei membrane ale m\u0103duvei spin\u0103rii \u0219i ale creierului. Ea este implicat\u0103 \u00een producerea \u0219i circula\u021bia lichidului cefalorahidian.<\/p>\n
Arahnoidita creierului este o boal\u0103 autoimun\u0103 sau secundar\u0103, care afecteaz\u0103 arahnoidul creierului, care duce la formarea de chisturi, neoplasme \u0219i adeziuni ale creierului. \u00cen majoritatea cazurilor aceast\u0103 boal\u0103 afecteaz\u0103 adolescen\u021bii \u0219i adul\u021bii sub 40 de ani. Se observ\u0103 c\u0103 b\u0103rba\u021bii sunt bolnavi de 2 ori mai des dec\u00e2t femeile.<\/p>\n
Ca boal\u0103 independent\u0103 \u0219i autoimun\u0103, aracnoidita apare \u00een aproximativ 5% din cazuri. Adesea apare ca o boal\u0103 secundar\u0103 dup\u0103 infec\u021bii: meningit\u0103, encefalit\u0103, rujeol\u0103, grip\u0103, amigdalit\u0103, sinuzit\u0103. Exist\u0103, de asemenea, aracnoidita post-traumatic\u0103, care apare dup\u0103 leziuni cerebrale traumatice: hemoragie subarahnoid\u0103, contuzie, v\u00e2n\u0103t\u0103i \u0219i multe alte leziuni cerebrale.<\/p>\n
Exist\u0103, de asemenea, factori predispozan\u021bi: abuz de alcool, suprasolicitare cronic\u0103, infec\u021bii respiratorii frecvente, leziuni frecvente la nivelul capului, afec\u021biuni adverse (\u021b\u0103ri calde, presiune atmosferic\u0103 ridicat\u0103). Aceasta duce la cre\u0219terea tensiunii intracraniene. Sub influen\u021ba acestor factori, membrana arahnoid\u0103 \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 anticorpi, ceea ce duce la un proces inflamator. Acest proces duce la compactarea \u0219i \u00eentunecarea aracnoidului. \u00cencep s\u0103 se formeze adeziuni, care influen\u0163eaz\u0103 fluxul de lichid cefalorahidian, ceea ce provoac\u0103 o hidrocefalie (lichid \u00een creier) \u0219i la apari\u021bia simptomelor cerebrale. Procesul dat apas\u0103 asupra centrelor cerebrale adiacente, ceea ce duce la apari\u021bia simptomelor focale.<\/p>\n
Dup\u0103 natura declan\u0163\u0103rii bolii, se disting arahnoidita acut\u0103, subacut\u0103 \u0219i cronic\u0103.<\/p>\n
Distingim:<\/p>\n
Semnele de aracnoidit\u0103 apar la ceva timp dup\u0103 expunerea la factor. De exemplu, dup\u0103 grip\u0103, arahnoidita poate s\u0103 apar\u0103 de la 3 la 12 luni. Dup\u0103 o leziune cerebral\u0103, arahnoidita se poate dezvolta dup\u0103 1 p\u00e2n\u0103 la 3 ani.<\/p>\n
Dar adesea arahnoidita are o dezvoltare treptat\u0103 a simptomelor, care este caracteristic\u0103 asteniei sau neurasteniei: sl\u0103biciune, oboseal\u0103, iritabilitate \u0219i modific\u0103ri ale dispozi\u021biei. De asemenea, este posibil\u0103 apari\u021bia convulsiilor epileptice, care se pot transforma \u00eentr-un statut epileptic (deseori crize recurente \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp).<\/p>\n
Dup\u0103 cum am men\u021bionat deja, acestea sunt cauzate de o \u00eenc\u0103lcare a fluxului de lichid cefalorahidian \u0219i mi\u0219carea acestuia prin ventriculele creierului. Cel mai r\u0103sp\u00e2ndit \u0219i frecvent simptom este o durere de cap exploziv\u0103. Nu dispare prin luarea de calmante, se intensific\u0103 \u00een timpul efortului fizic, tuse.<\/p>\n
Aceste simptome pot include, de asemenea, grea\u021b\u0103 \u0219i vom\u0103, tinitus, ame\u021beli, excitabilitate senzorial\u0103 excesiv\u0103 \u0219i apari\u021bia simptomelor de distonie vegetovascular\u0103.<\/p>\n
Pentru tulbur\u0103rile de ie\u0219ire de lichid cefalorahidian, sunt caracteristice tulbur\u0103rile de lichid cefalorahidian \u0219i crizele de lichid cefalospinal. Acestea din urm\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin dureri de cap crescute, grea\u021b\u0103, ame\u021beli.<\/p>\n
Criza se \u00eent\u00e2mpl\u0103:<\/p>\n
Simptomele focale au o clinic\u0103 de afectare a unei anumite p\u0103r\u021bi a creierului. De exemplu, aracnoidita bazilar\u0103 are o clinic\u0103 pentru \u00eenfr\u00e2ngerea nervilor olfactivi (I), oculomotori (III) \u0219i bloc (IV). \u00cen clinic\u0103, aceasta se nume\u0219te arahnoidit\u0103 opto-chiasmic\u0103. Poate fi \u00eenso\u021bit\u0103 de deteriorarea glandei hipofizare \u0219i poate duce la formarea de adenom hipofizar.<\/p>\n
Arahnoidita este dificil de diagnosticat, \u00een ciuda num\u0103rului foarte mare de metode de diagnostic. Diagnosticul poate fi pus de un neurolog, dup\u0103 intervievarea pacientului, colect\u00e2nd un istoric de via\u021b\u0103 \u0219i boal\u0103. Medicul efectueaz\u0103 un examen neurologic, care poate dezv\u0103lui orice modific\u0103ri sau tulbur\u0103ri din partea sistemului nervos central.<\/p>\n
O metod\u0103 suplimentar\u0103 de diagnostic este Echo-EG, care va ar\u0103ta natura hidrocefaliei. O electroencefalogram\u0103 va demonstra prezen\u021ba leziunilor focale \u0219i a epilepsiei, iar atacul \u00een sine poate fi, de asemenea, \u00eenregistrat. Scan\u0103rile IRM \u0219i CT ale creierului vor ar\u0103ta gradul de hidrocefalie, prezen\u021ba leziunilor membranei arahnoidiene (chisturi, adeziuni) caracteristice arahnoiditei \u0219i vor ar\u0103ta, de asemenea, prezen\u021ba tumorilor cerebrale (tumori, abcese, hematoame).<\/p>\n
Se face un studiu asupra lichidului cefalorahidian \u0219i se efectuiaz\u0103 o punc\u021bie lombar\u0103. Acest lucru va face posibil\u0103 determinarea prezen\u021bei tensiunii intracraniene crescute, prezen\u021ba proteinei \u00een lichidul cefalorahidian \u0219i neurotransmi\u021b\u0103torii ceea ce va ajuta la distingerea arahnoiditei de alte posibile leziuni ale creierului.<\/p>\n
Un examen suplimentar este efectuat pentru o \u00eengrijire oftalmolog\u0103, care va identifica congestia \u00een zona optic\u0103 a discului. Acest lucru se face la 50% dintre pacien\u021bi. Examinarea este f\u0103cut\u0103 de un specialist ORL, care poate detecta pierderea auzului, care este prezent la arahnaidit\u0103, se stabile\u015fte tipul \u0219i gradul maladiei.<\/p>\n
Se face un test de s\u00e2nge general, bolnavul este examinat de medici de specialit\u0103\u021bi \u00eenrudite pentru confirmarea diagnosticul.<\/p>\n
Tratamtntul se face strict \u00een sta\u0163ionar. Depinde de gradul \u0219i cauzele dezvolt\u0103rii patologiei. Tratamentul include:<\/p>\n
Tratamentul chirurgical este indicat pentru aracnoidita opto-chiasm\u0103 sever\u0103, c\u00e2nd progreseaz\u0103 procesul pierderii vederii. \u00cen acela\u0219i timp, se elimin\u0103 chisturile, aderen\u021bele pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea unui flux de lichid cefalorahidian. La o hidrocefalie progresiv\u0103 este indicat\u0103 o metod\u0103 special\u0103, ceea ce duce la ie\u0219irea rapid\u0103 a lichidului din creier.<\/p>\n
Complica\u021biile dup\u0103 apari\u021bia arhnoidit\u0103 sunt grave, deoarece vizeaz\u0103 creierul. Se disting urm\u0103toarele complica\u021bii:<\/p>\n
Crizele convulsive, necesit\u0103 administrarea pe via\u0163\u0103 a preparatelor specifice.
\nScade vederea.
\nHidrocefalia se poate repeta. \u00cen cazul \u00een care nu se iau m\u0103suri, moartea este posibil\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Membrana arahnoid\u0103 este una dintre cele trei membrane ale m\u0103duvei spin\u0103rii \u0219i ale creierului. Ea este implicat\u0103 \u00een producerea \u0219i circula\u021bia lichidului cefalorahidian. Arahnoidita creierului este o boal\u0103 autoimun\u0103 sau secundar\u0103, care afecteaz\u0103 arahnoidul creierului, care duce la formarea de chisturi, neoplasme \u0219i adeziuni ale creierului. \u00cen majoritatea cazurilor aceast\u0103 boal\u0103 afecteaz\u0103 adolescen\u021bii \u0219i adul\u021bii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":52978,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"class_list":["post-79002","page","type-page","status-publish"],"yoast_head":"\n