Dezinteria este o boală infecţioasă care este provocată de o bacterie. Boala de regulă decurge afectând mucoasa intestinului gros şi se caracterizează prin următoarele semne:
- Slăbiciune generală;
- Dureri crampice în abdomen;
- Diaree frecventă şi lichidă cu mucoasă sau sânge;
- Chemări false spre defecare.
Bacteriile dezinterice după formă sunt asemenea unor bastonaşe, ele nu sunt rezistente la factorii mediului ambiant şi pier imediat la o temperatură de fierbere, ele sunt rezistente la temperatura de 60 de grade doar treizeci de minute, după ce sunt defecate trăiesc doar câteva ore. Un mediu nociv pentru agentul provocator este: soluţia de fenol de 1% şi razele solare-bacteriile pier timp de jumătate de oră.
Boala se transmite de la omul infectat, bolnav sau a răspânditorului de bacilii respectivi.Cei mai periculoşi pentru oamenii din jur sunt bolnavii cu forma acută de dezinterie şi cu un tablou clinic slab pronunţat deoarece ei sunt sursa de bază a infectării. De această maladie periculoasă se poate de infectat prin intermediul produselor alimentare, apă şi mâini murdare. Insectele, în special muştele la fel pot transmite bacteria în cauză.
Simptome ale maladiei
Se disting două forme ale bolii:
- Acută;
- Cronică.
Prima formă poate dura de la câteva zile până la trei luni. Dacă boala durează mai mult atunci ea este analizată ca una cronică. Forma acută este întâlnită mai des decât cea cronică, decurge uşor şi fără consecinţe letale. Semnele formei acute sunt tipice cu toate că sunt pronunţate însoţite de perioada latentă. Simptomele apar brusc,mai întâi bolnavul simte dureri în abdomen, de regulă în partea stângă, apoi apar dureri în rect. La bolnav apare diareea p’nă la zece ori pe zi, masele fecale sunt lichide însoţite de mucoase şi sânge, se măreşte temperatura corpului.
Semnele dezinteriei sunt mai pronunţate atunci când e vorba despre un tablou clinic moderat care apare după o perioadă nu prea îndelungată de slăbiciune generală a organismului. Apar atacuri de dureri în abdomen care se manifestă de regulă în partea stângă de jos. Scaunul este foarte des şi sub formă lichidă, frecvenţa lui poate fi de circa până la douăzeci şi cinci de ori pe zi. Pe bolnav îl chinuie durerile de cap, temperatura înaltă nu scade pe parcursul câtorva zile.
Durerile crampice la majoritatea bolnavilor sunt îndelungate şi au un caracter regulat, ele se localizează în partea inferioară a abdomenului, de regulă în partea stângă, la cinci procente din bolnavi boala se manifestă în regiunea cordonului ombilical şi în burtă se formează gaze.
Forma grea a dezinteriei acute decurge foarte rapid şi acut cu simptomele tipice pentru maladia în cauză. Durerile crampice mai sunt însoţite şi de greţuri şi vomă,temperatura corpului este înaltă, scaunul este la fiecare jumătate de oră însoţit de mucoase, sânge şi mase purulente. Pulsul la bolnav este mai frecvent, tensiunea arterială este joasă, apar dificultăţile de respiraţie. Boala poate decurge până la o lunî şi jumătate şi dacă nu se vor lua măsurile adecvate atunci ea poate trece în formă cronică.
Dezinteria la copii
Copiii de vârstă preşcolară nu pot respecta regulile de sanitarie şi igienă din cauza vârstei lor specifice şi de aceea ei foarte des intră în contact cu diferiţi viruşi patogeni şi microbi care-i înconjoară pe ei. Cu toate că părinţii au grijă de copil e imposibil uneori să-l protejeze de diferite infecţii.
De regulă dezinteria la copiii care sunt alăptaţi nu se întâlneşte deoarece laptele matern constituie o apărare sigură contra diferitor bacterii şi viruşi: el asigură copilului o imunitate sigură.
Conform datelor statistice boala afectează copiii de la doi până la cinci ani şi mai ales vara. În acest timp copiii se joacă la aer liber, se scaldă şi foarte uşor pot să se infecteze de maladia în cauză. Semnele bolii sunt aceleaşi ca şi la maturi:piciul devine neliniştit, i se ridică temperatura corpului şi se manifestă lipsa poftei de mâncare. Scaunul este de culoarea verde şi lichid, aceste simptome sunt foarte alarmante şi necesită solicitarea idiscutabilă a unui specialist.
Profilactică
Respectarea regulilor de sanitarie şi igienă, realizarea diferitor proceduri igieno-sanitare la întreprinderile de producţie alimentară, alimentare publică, fermele de lapte, şcoli şi grădiniţe o constituie cea mai bună profilactică contra maladiei în cauză. Controlul ce ţine de expulzarea la timp a gunoiştelor, calitatea apei potabile, lucru de informare asupra regulilor de igienă permit ca în ultimul timp să nu să se admită apariţia focarelor de boala dată.
Bolile infecţioase a organelor de digestie sunt numite boli ale mâinilor murdare şi din această cauză respectarea riguroasă a regulilor de igienă personală este cea mai bună profilactică contra dezinteriei.