Anevrismele aortei toracice sunt o expansiune saciformă a peretelui aortic. Patologie e considerată extinderea diametrului aortei mai mult de 2 ori. O condiție morbidă reprezintă un sfert din anevrismele aortice, bărbații și femeile suferind aproximativ aceeași proporție.
Cauzele
Conform datelor statistice, formarea aterosclerotică este detectată la aproximativ 1% din toate autopsiile la persoanele, care au împlinit vârsta de 50 de ani. Apariția unui anevrism aortic în majoritatea cazurilor se datorează distrugerii lente a stratului mijlociu al peretelui său; în timp ce aorta își pierde elasticitatea și începe să se extindă.
Cele mai multe dintre anevrisme apar pe fundalul aterosclerozei. Grupul de risc include persoanele cu tensiune arterială crescută, dislipidemie și fumătorii.
Factori de risc sunt considerate şi prezența anevrismelor de altă localizare, precum și vârsta persoanei, deoarece incidența maximă cade pe pacienții de 70 de ani.
Unele patologii congenitale ale țesutului conjunctiv (sindromul Marfan, de exemplu) determină modificări degenerative, ca rezultat se dezvoltă necroza chistică a ţesutului mijlociu și, ca o consecință – anevrism.
La dezvoltarea unei stări de boală infectată pot duce infecțiile locale (pneumonie, sepsis), unele boli ale țesutului conjunctiv (de exemplu, granulocitoza Wegener, arterita de celule gigant).
Simptomele
Semnele unei afecțiuni dureroase sunt tulburările hemodinamice și un sentiment de apăsare a organelor.
Pacientul se plânge de dureri, care sunt localizate în diferite zone ale sternului, tuse, dificultăți de respirație, palpitații, senzație de comprimare a diferitor organe. Localizarea durerii depinde de localizarea anevrismului: atunci, când este plasat pe sectorul ascendent al aortei, durerile apar în piept, ele sunt fiebinţi și pe termen lung. Ca rezultat al înfrângerii arcului aortei, durerea este iradiată spre gât, umeri, uneori în spate. Dacă anevrismul e pe partea descendentă a aortei, pacientul simte durerea în spate și între lamele umărului, deoarece rădăcinile măduvei spinării sunt comprimate.
Ruptura anevrismului aortic toracic afectează plămânii: este marcată de hemoptizie, pneumonie. La ruperea anevrismului, dacă pacientul nu moare instantaneu, simte o durere severă în stern, în spate, are o scădere catastrofică a tensiunii arteriale și face un șoc. Sunt posibile vomitări sângeroase.
Diagnosticul
De obicei, dacă în timpul radiografiei a fost depistată o anomalie, apoi bolnavul se direcționează la un specialist, care va stabili mărimea formaţiunii, nivelul ei de răspândire şi dacă anevrismul sângerează.
Tratamentul
Tratamentul este efectuat chirurgical – aorta este protezată și tensiunea arterială a pacientului este monitorizată constant. Ruptura aortei fără tratament se termina tragic.
În cazul anevrismului aortei toracice se efectuează o operație. Formaţiunea se excizează și se instalează o proteză sintetică.
Instalarea unei endoproteze în aorta descendentă în stadiul actual este în curs de dezvoltare și studiu și va fi în curând o alternativă excelentă operației.
În cazul unei intervenţii de urgență, mai mult de o lună trăiesc aproximativ 10% dintre pacienți, 40% – până la 10 ani. Pacienții supraviețuitori dezvoltă deseori complicații sub formă de insuficiență renală și respiratorie, patologii ale sistemului nervos.
Nu se dau tratamentului complicațiile formaţiunilor. În grupul de risc sunt pacienții de vârstă înaintată, cei cu insuficiență renală.
Complicațiile după intervenția chirurgicală (accident vascular cerebral, leziuni ale coloanei vertebrale, insuficiență renală) se dezvoltă la aproximativ 15% dintre pacienți.
Dacă anevrismul nu deranjează pacientul și nu există indicații pentru intervenția chirurgicală, pacientul este monitorizat constant, controlată presiunea arterială, sunt prescrie medicamente. De două ori pe an urmează de făcut scanarea CT și verificările periodice la un chirurg cardiac. Fumatul este strict interzis.