Infecțiile toxice cu alimente sunt boli ale grupului politeologic, care rezultă din ingerarea microorganismelor și a toxinelor acestora în corpul uman în timpul administrării alimentelor.
Stări tipice:
- stadiul incipient acut;
- declanșare rapidă;
- semne de intoxicare generală a corpului;
- simptome ale dereglării sistemului digestiv.
Afecțiuni alimentare: agenții patogeni
Agenții patogeni ai infecțiilor toxice:
- enterotoxine de tip A, B, C, D, E din grupul stafilococilor;
- salmonela;
- streptococi;
- escherichia;
- sporul microorganisme anaerobe;
- sporul microorganisme aerobe;
- vibrionii grupului halofil.
Declanșarea maladiei
Infecția este transmisă pe cale orală-fecală, sursa infecției este o persoană bolnavă, animale bolnave, purtători de bacteria. Această boală apare sporadic și sub formă de focare. De regulă, incidența este diagnosticată pe tot parcursul anului, uneori numărul cazurilor din sezonul cald poate crește.
Boală alimentară: simptomele
Perioada de incubație este de câteva ore.
Simptomatologia:
• frisoane;
• atacuri de greață;
• creșterea temperaturii corpului;
• multiple reflexe;
• crampe în cavitatea abdominală, în cele mai multe cazuri în zona ombilicului și ileal;
• scaune frecvente de consistență lichidă, cu impurități mucoase;
• semne de intoxicare: dureri de cap, amețeli, apetit scăzut;
• uscăciunea pielii;
• erupții pe limbă;
• uscăciune în cavitatea bucală.
Diagnosticarea
Diagnosticul acestei boli se stabilește pe baza manifestărilor clinice, a anamnezei formei epidemiologice, precum și a cercetărilor de laborator. Un rol decisiv în diagnosticare îl au metodele bacteriologice de examinare a masei vărsării, a eliminărilor intestinale și a fluidelor de lavaj gastric.
Alimente otrăvitoare: intoxicarea
Intoxicarea alimentară, spre deosebire de infecțiile toxice alimentare, se caracterizează prin folosirea produselor alimentare care conțin toxine – substanțe cu unele forme de microorganisme. De asemenea, se poate dezvolta o otrăvire alimentară acută, tratarea căreia trebuie efectuată exclusiv în condiții de staționar.
Infecții intestinale: otrăvire alimentară
Afecțiunile alimentare trebuie să fie diferențiate corect de:
• infecții intestinale de formă acută;
• exacerbarea formelor cronice ale sistemului digestiv;
• boli chirurgicale ale cavității abdominale;
• procese patologice în organele sistemului reproducător;
• infarctul miocardic;
• boli ale sistemului nervos central.
Afecțiuni alimentare: botulismul
Una dintre complicațiile de intoxicare alimentară este botulismul, care se caracterizează prin apariția paraliziei mușchilor.
Alimente otrăvitoare: dizenteria
Toxiinfecțiile alimentare trebuie să fie diferențiate în mod corect de forma dizenteriei acute. Simptomele ambelor boli sunt similare, deci trebuie să fie o examinare minuțioasă și un diagnostic corect, ceea ce va permite un tratament adecvat.
Boală alimentară: tratamentul
Pentru a elimina din organism alimentele infectate și toxinele acestor, este necesară spălarea stomacului, ceea ce va ușura starea pacientul în primele ore după infecție. Dar dacă există atacuri de greață și vărsături, spălarea poate fi efectuată mai tîrziu.
Procedura de spălare se realizează utilizând o soluție 2% de bicarbonat de sodiu sau o soluție de permanganat de potasiu de 0,12% până când începe să curgă apa curată.
Pentru a restabili balanța de apă, este necesar să folosiți soluții de sare:
• Regidron;
• Quartzol ș.a.
Pacientul trebuie asigurat cu băutură abundentă, dar prin dozare mică. De asemenea, este importantă o alimentație cu un scop terapeutic, care presupune excluderea alimentelor ce irită tractul gastro-intestinal. Pacientul trebuie să consume alimente tocate și bine pregătite.
Pentru a compensa și corecta sistemul digestiv, urmează o săptămână – două de folosit preparate enzimatice speciale:
• Pepsin;
• Festal;
• Pancreatin ș.a..
Pentru a restabili microflora intestinală normală, sunt necesare medicamentele:
• Bifikol;
• Colibacterin;
• Bifidumbacterin;
• Lactobacterin și altele.
Prevenirea bolilor
Măsuri preventive:
• respectarea normelor de igienă sanitară în sectorul alimentar;
• identificarea la timp a persoanelor care sunt bolnave de pneumonie, amigdalită, leziuni purulente ale pielii, precum și o serie de alte boli infecțioase, precum și pozitiv bacteriologic;
• controlul veterinar al activității fermelor unde se produc lactate, precum și starea de sănătate a bovinelor, în scopul de a preveni dezvoltarea mastitei stafilococice și a altor boli la animale.