Agalactia

Agalactia este o afecțiune a unei femei după naștere, când nu se produce laptele matern.

Există două forme de agalactie:

Forma primară se caracterizează prin lipsa producției de lapte chiar din primele zile de lactație. Această patologie este asociată cu anomalii ale sistemului endocrin feminin, precum și cu un nivel scăzut al producției de prolactină. Uneori, forma primară este consecinţă a unui stres sever. Conform datelor statistice, forma primară de agalactie este prezentă la 5% din numărul total de boli asociate cu lipsa laptelui matern.

Forma secundară se caracterizează printr-o producție nesemnificativă de lapte matern după naștere, cantitate insuficientă pentru copil. În zilele următoare procesul poate dispare. Consecinţă — infantilismul (subdezvoltarea glandelor mamare), distrofia, pierderea unei cantităţi mare de sânge în timpul travaliului, precum și sindromul Şihan.

Cauzele apariţiei bolii

Principala cauză a dezvoltării agalactiei după naştere este subdezvoltarea glandelor mamare — nu se produce cantitatea necesară de lapte matern pentru a alimenta bebelușul.
Subdezvoltarea glandelor mamare poate apărea, de asemenea, la femeile cu exces de greutate.

Laptele poate lipsi la femeile mai în vârstă, deşi glandele mamare sunt bine dezvoltate. Simptomul dat se dezvoltă şi în procesul de hrănire, atunci când mama pentru un timp renunţă să alăpteze copilul, iar apoi revine.

Un motiv al apariţiei maladiei poate fi o dietă necorespunzătoare. Femeile în timpul sarcinii și imediat după naștere, precum și în perioada de alăptare, trebuie să respecte regulile unii nutriții adecvate. Corpul feminin are nevoie de cantități suficiente de minerale și vitamine, ceea ce este important atât pentru sănătatea mamei, cât și a copilului. E necesară în mod regulat consultaţia unui ginecolog.

Agalactia poate apărea după o febră sau altă boală, cauzată de procesele inflamatorii în glandele mamare.

Uneori femeia trăieşte emoții psihologice adînci, care influenţează producerea laptelui de către glandele mamare. Există cauze, care pot fi depistate numai în timpul unui examen medical specializat.

Simptomele

Această boală nu e latentă, orice femeie poate identifica simptomele ei. Un semn pronunțat de agalactie este lipsa laptelui matern imediat după naștere.

Diagnosticul standard al acestei boli constă în colectarea anamnezei, examinarea glandelor mamare, care este efectuată utilizând ultrasunetele, radiografia sau „la atingere”. Dacă e necesar, se purcede la o examinare suplimentară de laborator. De asemenea, este recomandată vizitele la specialişti in bolile infecţioase, interne, endocrinologice.

Tratamentul

Forma primară a agalactiei nu se supune tratamentului, deci copilul trebuie imediat transferat la hrană artificială cu amestecuri speciale. Dacă se detectează o formă secundară de maladie și se identifică pricinile exacte ale apariției ei, sunt necesare măsuri terapeutice timp de 10-15 zile.

Sunt necesare:
• lichidarea proceselor infecțioase din organism;
• stabilizarea unui regim alimentar adecvat;
• lichidarea intoxicaţiilor și consecințele acestora;
• stimularea fiziologică a procesului de lactație.

Dacă acțiunile propuse nu duc la reluarea secreției de lapte, nou-născutului i se indică hrana artificială. Atunci când agalactia apare pe fondul tulburărilor psihogenice, psihiatrul prescrie tratament și, în paralel, se stimulează procesul de lactație.

În unele cazuri, agalactia este tratată prin administrarea de medicamente: complexe de vitamine (hormoni, vitamina E). Pentru a obține efectul dorit și pentru a stimula lactația, sunt prescrise o serie de proceduri fizio terapeutice.

Complicațiile

Această boală afectează mult copilul, deoarece cantitatea insuficientă de lapte matern duce la o întârziere în dezvoltare, slăbirea sistemului imunitar, poate fi întreruptă relația dintre mamă și copil, care deseori complică comportamentul pe viitor.

Profilaxia

E necesar să vă convingeţi de faptul, că propriul organism e într-o stare bună și sănătoasă atunci când concepeți copilul, trecând testele necesare, sfătuindu-vă cu un medic specialist. De asemenea, străduiţi-vă să evitaţi situațiile stresante, nervoase, să nu vă suprasolicitaţi fizic, să vă debarasaţi de obiceiurile proaste.
Un rol important îl au dieta și regimul corect. Respectând prescriirile și recomandările medicului, probabilitatea de dezvoltare a agalactiei este minimă.