Gastroenterocolita

Gastroenterocolita se caracterizează prin dezvoltarea simultană a proceselor inflamatorii ale intestinului subțire și gros, precum și a stomacului.

Cauzele apariției

Cel mai adesea, cauzele gastroenterocolitei sunt provocate de microorganisme:

  • salmonelă;
  • stafilococi şi alții.

De asemenea, pot provoca dezvoltarea acestei boli anumite tipuri de virusuri și anume rotavirusurii. În unele cazuri, gastroenterocolita acută atacă familii sau grupuri întregi. Acest lucru se întâmplă când un număr mare de oameni consumă produse de o calitate proastă, alterate, adesea infectate cu bacterii și microorganisme dăunătoare.

Simptomatologia

În cele mai multe cazuri, simptomele gastroenterocolitei se aseamănă cu simptomele gastritei acute, colitei și enteritei:

  • vomitări;
  • dureri în abdomen;
  • diaree;
  • febră.

O gastroenterocolită severă are următoarele simptome:

  • slăbiciune generală a organismului;
  • perturbarea activității cardiace;
  • o paloare palidă a pielii;
  • răcirea membrelor superioare și inferioare.

Dacă motivul acestei boli este eliminat, în majoritatea cazurilor manifestările acute dispar pe parcursul câtorva zile și în cele din urmă organismul se recuperează complet.

Diagnosticarea

În diagnosticul gastroenterocolitei acute un rol special îl are istoricul medical și anume stabilirea alimentelor de calitate îndoielnică consumate de către pacient. Dacă produsul a trezit suspiciune, este mai bine să-l verificați și să-l analizați pentru a identifica microorganismul care a cauzat boala.

Tratamentul

Tratamentul acestei boli se realizează în condiții staționare ale secției infecțioase și include următoarea terapie:

  • antimicrobiene;
  • degitratatine;
  • detoxifiere.

Un rol important îl are terapia dietetică:

  • nutriție fracționată de cinci până la șase ori pe zi;
  • reducerea completă a stimulenţilor chimici și mecanici: cărnuri afumate, alimente prăjite, conserve, carne vînjoasă, legume grosiere, lapte proaspăt, pâine neagră;
  • dieta trebuie să includă alimente bogate în proteine: bulionuri de carne, pui, carne tocată, chefir cu aciditate scăzută, curcan, pește fiert din specii cu conținut scăzut de grăsimi;
  • limitarea terciurilor din hriş, a fulgilor de ovăz și a terciului de orez pe apă, precum și a pesmeţilor din făină albă;
  • este necesar să folosiți fierturi de măcieş, precum și compoturi de fructe (cu excepția prunelor).