Streptodermia este o boală a pielii în formă acută care este cauzată de o infecție streptococică. Pentru această boală sunt caracteristice erupțiile purulente care apar pe piele sub formă de pete de formă rotunjită de nuanță roz și care au o suprafață ce se crustează.
Cauzele apariției
Streptococii sunt microorganismele care intră în grupul de formațiuni patogene condiționate care trăiesc pe suprafața pielii umane. O astfel de microfloră se numește patogenico condiționată deoarece boala apare numai în anumite condiții și anume:
• scăderea activității sistemului imunitar (după boli acute, hipotermie frecventă);
• când apar pe piele mici răni sau abraziuni.
Sunt unele cazuri în care puteți contagia această boală de la o persoană bolnavă și anume aceasta se întâmplă adesea în colectivele de copii deoarece la copiii încă nu s-a format imunitatea necesară ca să-i apere de astfel de infecții.. Perioada de incubație durează 7 zile.
În unele cazuri streptoderma se poate dezvolta într-o formă cronică ca urmare a creșterii sensibilității pielii la microbi. Acest lucru se datorează unor astfel de factori ca:
- varicea;
- dezvoltarea diabetului zaharat;
- perioada îndelungată de supunere a membrelor la frig.
Tipuri
Există astfel de tipuri de streptodermie:
• streptodermia leziunilor profunde și superficiale;
• streptodermia de formă acută și cronică.
De asemenea mai există o maladie aparte care se numește streptodermia uscată, aceasta se caracterizează prin formarea superficială a suprafețelor purulente pe suprafața pielii..
Simptome
Principalul simptom al acestei boli este apariția de vezicule roșii care se pot sparge și secreta lichid și apoi dezvoltă o crustă galbenă-maronie. De regulă, pacientul nu manifestă anume senzații subiective, dar în unele cazuri pot apărea astfel de simptome ca:
• mâncărime a pielii;
• uscăciune;
• creșterea temperaturii corpului;
• creșterea dimensiunii ganglionilor limfatici.
Petele circulare streptodermice pot varia în dimensiune, în unele cazuri, diametrul poate ajunge treptat până la 3-4 centimetri. Cele mai frecvente pete sunt localizate în regiunea feței uneori pe fese, extremitățile superioare și inferioare precum și în regiunea spatelui. După ce petele dispar pe locul unde au fost localizate acestea apare o depigmentare temporară.
Această boală infecțioasă poate provoca o serie de complicații ce țin de funcționarea organelor interne și anume a sistemului cardiovascular (poate provoca miocardita) și a funcționării rinichilor (poate apărea glomerulonefrita).
La fel mai pot apărea și complicații locale ca:
• abcesele care se manifestă prin formarea de zone purulente cu contururi limitate de capsulă;
• flegmoane care se manifestă prin formarea de abcese fără limitarea de țesuturile din jurul plăgii.
Tratament
Metodele de tratament le indică un dermatolog. Copiii trebuie să urmeze o dietă hipoalergenică care limitează consumul de alimente grase, picante și dulci. În timpul perioadei de tratament sunt interzise băițele deoarece boala se poate răspândi pe tot corpul. Pielea sănătoasă trebuie ștearsă cu loțiune de musetel medicinal.
Este necesar să se limiteze purtarea îmbrăcămintei sintetice și de lână, care poate provoca transpirații active și o creștere a numărului de zone afectate. Se recomandă ca pacienții să poarte haine din țesături naturale.
Într-o instituție medicală focarele infectate se deschid cu un ac steril apoi rana trebuie prelucrată cu coloranți de anilină de două ori pe zi.
Pentru a opri creșterea focarelor infecțioase, pielea sănătoasă din jurul zonelor afectate trebuie prelucrată cu alcool salicilic sau boric. Pentru a usca suprafața care se umezește se recomandă acoperirea suprafeței cu lapis (azotat de argint) sau Resorcinol.
Dacă suprafețele sunt mari atunci pe cruste se vor aplica unguente antibacteriene ca:
- Unguent tetraciclinic;
- Fucidin;
- Unguent de levomycetină;
- Unguent de eritromicină;
- Fusiderm.
În cazuri severe este prescrisă terapia sistemică antibiotică (curs de tratament de la 5 până la 7 zile):
- Amoxiclav;
- Levomycetină;
- Tetraciclină.
Pentru a îndepărta mâncărimea sunt prescrise preparatele de acțiune de desensibilizare ca:
• Claritina;
• Suprastinul și altele.
• Simultan se administrează medicamente imunostimulatoare ca:
• Imunal;
• Autohemoterapia.Т