Gigantismul este caracterizat de un nivel ridicat de generare a hormonului de creștere. Această boală duce la dezvoltarea neproporţională a trunchiului și membrelor. Bărbaţii au o înălţime de peste 200 de centimetri, iar femeiele – peste 190 de centimetri.
Această boală nu trebuie confundată cu ritmul de creștere. Deseori părinții sunt cei care pun diagnosticul de gigantism, deşi în cele mai multe cazuri copiii au o creștere normală.
La baza acestei boli este nivelul crescut al producției hormonilor de creștere, care se dezvoltă atunci când apar maladii ca encefalita, meningita, procesele de otrăvire cu substanțe toxice, traume cranio-cerebrale.
Cauza apariției gigantismului, de asemenea, poate fi o scăderea sensibilității cartilajului sistemului de reproducere. În urma acestui fapt, zona de creștere a oaselor rămâne deschisă pentru o lungă perioadă de timp, chiar și în cea de pubertate – între șapte și treisprezece ani.
Simptomatologia
Simptomele gigantismului:
- dureri de cap;
- slăbiciune generală a organismului;
- reducerea memorie; schimbarea la față;
- deteriorarea sistemului vizual.
La etapa inițială a bolii sistemul osos se dezvoltă relativ proporțional, dar cu timpul, trasaturile faciale se schimbă.
De asemenea, au loc modificări în organism:
- îngroșarea oaselor plate,
- se măresc tălpile şi palmele;
- crește maxilarul inferior;
- se lărgesc spaţiile în arcada dentară;
- se schimbă vocea – se îngroaşă.
La etapa inițială a gigantismului se observă procese de atrofiere a muşchilor, este perturbată activitatea glandelor suprarenale, tiroidei și glandelor sexuale. De asemenea, poate începe să se dezvolte diabetul zaharat.
Tratamentul
Metodă modernă de tratament a gigantismului presupune:
- administrarea de medicamente în terapia de grup;
- renghenologiă.
Astfel de metode în cele mai multe cazuri dau rezultate eficiente. Dacă la nivelul glandei pituitare apar şi alte schimbări, se recomandă intervenția chirurgicală. Tratamentul gigantismului este similar celui a acromegaliei.