Alcaloza

Alcaloza este o boală rară, în care pH al sângelui crește substanțial ca urmare a acumulării de alcaline.

Clasificarea și cauzele apariţiei maladiei

După geneză boala are mai multe tipuri:

1. Alcaloza gazoasă se dezvoltă ca consecință a procesului de hiperventilație în plămâni. Procesul de producere excesivă de dioxid de carbon afectează zona creierului, astfel încât pot apărea boli cum ar fi encefalita și tumori neoplasme.
De asemenea, hiperventilarea plămânilor poate începe ca urmare a influenței diferitor substanțe de origine toxică și a unor medicamente asupra tractului respirator. În unele cazuri, funcționarea defectuoasă a plămânilor este cauzată de pierderea acută de sânge și de creșterea febrei la pacient.

2. Alcaloză negativă e de mai multe specii:

  • excretorie se dezvoltă pe fondul vomelor constante, care duc la pierderea unui volum mare de suc gastric.  Acest tip e caracteristic când apar fistule în stomac, administrarea de lungă durată a diureticilor, tulburări ale sistemului endocrin, unele boli renale. În consecinţă în organism se reţină natriul.
  • metabolică nu este foarte frecventă, de regulă, apare pe fondul tulburărilor procesului metabolic al electroliților. De asemenea, această formă poate fi diagnosticată după o intervenție chirurgicală. Uneori, alcaloza metabolică se poate dezvolta la copiii cu diagnostic de rahitism sau cu perturbări ale funcției de reglementare a procesului metabolic electrolitic de origine ereditară.
  • exogenă apare în timpul perfuziei excesive de bicarbonat de sodiu, care se introduce la creșterea acidităţii în stomac.

3. Alcaloza de tip mixt – e caracterizată printr-o combinație de semne de stare gazoasă dureroasă şi celei negazoase. Acest tip de alcaloză apare ca urmare a traumelor creierului, care sunt însoțite de vome cu eliberarea sucului gastric acid și a dificultăţilor de respirație.

Semne de alcaloză:

  • hipotensiune arterială, care apare brusc și e dificil de explicat;
  • pulsul slab şi lent;
  • gradul ridicat de excitabilitate nervoasă, în unele cazuri instabilitate musculară;
  • hipertensiune musculară cu debutul convulsiilor;
  • scăderea activității sistemului respirator;
  • slăbiciune generală a corpului cu amețeli frecvente și leșin.

Simptomatologia

Simptomele de alcaloză gazoasă:

  • abateri în funcționarea arterelor cerebrale și a sistemului cardiovascular;
  • eliminarea cationilor prin urină;
  • ischemia cerebrală cu o excitație caracteristică sistemului nervos, amețeli, oboseală severă și parestezii în regiunea feței și membrelor;
  • atacuri letale;
  • paloare gri a pielii .

De asemenea acest tip de boală poate fi provocat de către tulburările sistemului respirator, apariţiei accelerării respirației, care se developează în timpul proceselor patologice din plămâni, leziuni ale arterelor pulmonare, dispneei.

Alcaloza formei metabolice nu are o simptomatologie deosebit de pronunțată. E posibilă o umflătură și o respirație ușor deprimată. Alcaloza de tip decompensat apare după o perioadă lungă de vome sau după o pierdere mare de potasiu și clor, precum și deshidratarea organismului pe fundalul stării termice a pacientului.

La pacienții care suferă de alcaloză metabolică se observă:

  • slăbiciune de natură progresivă;
  • oboseli frecvente;
  • sete;
  • amețeli și dureri de cap;
  • convulsii;
  • piele uscată;
  • respirație rară, de obicei superficială;
  • tahicardie.

La etapa iniţială a alcalozei de acest tip, pacientul devine apatic iar după un timp – inhibat și somnoros. Dacă tratamentul nu e la timp, simptomele se înrăutățesc în mod semnificativ, poate să apară o comă. Pentru a stabili diagnosticul precis, e necesar să se facă o electrocardiogramă și să se efectueze test de sânge și urină.

Alcaloza metabolică a unei forme cronice apare la persoanele, care prezintă ulcer gastric după un consum lung de produse lactate și preparate care conțin alcaline (sindromul Burnett).

Simptomele:

  • slăbiciune generală a organismului;
  • scădere a apetitului;
  • dezgust față de produsele lactate;
  • uneori pot să apară greața și vomele.

La forma învechită de alcaloză se observă confuzii și apatie, se poate dezvolta ataxia și depunerea de săruri de calciu în conexiunile tisulare ale sistemului ocular și ale canalelor renale. Un atare proces patologic duce adesea la apariția insuficienței renale.

Tratamentul

În stadiul inițial al tratamentului bolii de toate forme, este necesar să se identifice și să se elimine cauza dezvoltării acestei maladii, ce a dus la afectarea funcţiei pulmonare. Normalizarea compoziției gazului din sânge poate fi efectuată prin inhalarea carbogenului.

În tratamentul alcalozelor de tip negativ se iau soluții de potasiu, cloruri de amoniu, preparate de insulină, precum și substanțe care exercită un efect deprimant asupra anhidrozei carbonice și permit rinichilor să separe ionii de natriu şi substanţele bicarbonate.

Pacienții cu alcaloză de formă metabolică și gazoasă sunt spitalizaţi de urgenţă. În caz de convulsii, se întroduce clorură de calciu intravenos, iar cu eliminarea hiperventilației plămânilor – morfină.

În cazul alcalozei formei metabolice decompensate, sunt prescrise soluții de clorură de calciu și sodiu, care sunt administrate intravenos. La hipocalcemie – o soluție de clorură de potasiu, preparate de potasiu și panangin.