Ce s-a discutat la Congresul Internațional "Împreună pentru Sănătatea Mentală: Trauma și Prețul Său pentru Umanitate"?
vineri, mai 24, 2024
spot_img

Ce s-a discutat la Congresul Internațional „Împreună pentru Sănătatea Mentală: Trauma și Prețul Său pentru Umanitate”?

În perioada 12-15 octombrie, la Toro Centru, a avut loc Congresul: ‘Împreună pentru Sănătatea Mentală: Trauma și Prețul Său pentru Umanitate’. În cadrul acestui eveniment, participanții din diferite țări au avut ocazia să exploreze și să dezbată problemele legate de sănătatea mentală, concentrându-se asupra impactului traumei asupra individului și societății din regiunea Europei din East.

Este crucial să acordăm atenție sănătății mintale a oamenilor deoarece aceasta afectează fiecare aspect al vieții noastre. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 450 de milioane de oameni suferă de tulburări de sănătate mintală la nivel global. Neglijarea sănătății mintale poate duce la impacte devastatoare asupra calității vieții, inclusiv la pierderea locurilor de muncă, izolare socială și riscul crescut de suicid. Prin educare, eliminarea stigmatului și facilitarea accesului la servicii de sănătate mintală, putem crea societăți mai sănătoase, reziliente și mai fericite.

Katarzyna Kinga Kowalczyk, Doctor în Științe, Rețeaua Globală de Sănătate Publică din Polonia afirmă: „8 milioane de polonezi au experimentat cel puțin un tulburare de sănătate mintală (mai mult de 25% dintre adulți): tulburări nevrotice, tulburări de dispoziție, tulburări legate de consumul de substanțe (alcool, tutun), tulburări impulsive. Studiile evidențiază o realitate tulburătoare: copiii reprezintă o proporție semnificativă a celor afectați de probleme de sănătate mintală, iar resursele noastre umane sunt insuficiente pentru a face față acestei crize. Ne preocupă acești copii, deoarece ei sunt viitorul nostru și, dacă nu primim intervenția adecvată în timp util, pot deveni adulți cu dificultăți semnificative. Statisticile arată asemănări cutremurătoare cu situația din Moldova. În timp ce se fac eforturi pentru a introduce psihologi în școli, aceștia se confruntă, la rândul lor, cu lipsa de personal în instituțiile de învățământ. Am dezvoltat o platforma digitala de comun acces, care acoperă mai multe țări din Europa și sunt accesibile în mai multe limbi, pot oferi un suport vital în acest efort de a aduce suportul pentru cei care au nevoie.”

Eka Chkonia, Doctor în Științe, Profesor de psihiatrie la Universitatea de Medicină din Tbilisi, Director Clinic la Centrul de Sănătate Mintală din Tbilisi, Georgia atestă: „În Georgia, cel puțin 5% din populație se confruntă cu tulburări grave de sănătate mintală, o problemă urgentă care necesită atenție sporită. Statisticile arată că rata gândurilor și încercărilor de sinucidere este înaltă. De asemenea, se constată un consum semnificativ de substanțe, cum ar fi alcool, tutun, cannabis și alte droguri, în special la bărbați. Această tendință subliniază importanța educației și a programelor de reducere a riscurilor pentru a proteja sănătatea și bunăstarea populației. În vederea abordării eficiente a acestor provocări, ne concentrăm asupra diversificării serviciilor oferite, adaptându-le la nevoile actuale, dezvoltând planuri individuale de tratament și extinzând infrastructura medicală, inclusiv facilitățile de internare.”

Igor Pantic, Doctor în Științe, Universitatea din Belgrad, Serbia: „Sănătatea mentală și dependența au devenit îngrijorări crescânde la nivel global, inclusiv în Serbia. Tulburările legate de consumul de substanțe, inclusiv cele legate de alcool, tutun și droguri ilicite reprezintă o problemă de sănătate publică. Dependențele comportamentale, cum ar fi utilizarea internetului și jocurile, au fost recunoscute ca fiind îngrijorătoare, în special printre tineri și adulți, în mare parte din cauza creșterii utilizării tehnologiei digitale la nivel global. Tulburările legate de consumul de alcool, inclusiv dependența de alcool au fost înregistrate la 5,9% din populația totală. În plus, 16-35% dintre femeile din Serbia au consumat alcool în timpul sarcinii, ceea ce ridică probleme serioase privind sănătatea maternă și a copilului. Înregistrăm viitoarele direcții și recomandări: îmbunătățirea politicilor, actualizarea politicilor pentru a include descoperirile și strategiile legate de dependențele comportamentale, asigurându-se că acestea se bazează pe cercetări actualizate și cele mai bune practici la nivel global. Implicarea comunității, facilitarea inițiativelor care sprijină conștientizarea la nivel comunitar, prevenirea și gestionarea dependențelor, integrând nuanțe culturale și sociale relevante pentru Serbia.”

În paralel cu contextul internațional, dorim să elucidăm și părerile experților locali cu privire la afecțiunile de sănătate mintală și situația din țară. Astfel, am selectat câteva întrebări pentru aprofundarea subiectului, adresate Dr. Jana Chihai, Consultant Superior în Sănătate Mintală Comunitară, Doctor în Psihiatrie și Narcologie, sefa catedrei Sanatatea Mentala din cadrul USMF ‘Nicolae Testemițanu’ din Chișinău.

  • Ziua Mondială a Sănătății Mintale din 2023 a fost pe 10 octombrie, cu sloganul „Sănătatea mentală este un drept universal al omului”. Proiectul „Mensana”, sprijină cetățenii noștri și luptă pentru bunăstarea și sănătatea mentală lor la nivel național. Unde se poate adresa o persoană pentru ajutor și ce servicii pot primi la un centru comunitar de sănătate mentală?

„Proiectul ‘Mensana’ în Moldova reprezintă o inițiativă extinsă pentru îmbunătățirea sănătății mintale a cetățenilor, axată pe eliminarea stigmatizării și discriminării legate de sănătatea mintală și pe furnizarea de servicii comunitare. Proiectul sprijină și consolidează 40 de centre comunitare de sănătate mintală, care oferă consiliere, terapie, intervenție în crize, programe de reabilitare și sprijin social. Informații detaliate și modalități de acces la aceste servicii pot fi găsite pe site-ul www.sanatate-mintala.md.”

  • Persoanele cu afecțiuni de sănătate mentală se confruntă cu stigmatizare și discriminare și au mai puțin acces la oportunități educaționale și de angajare, se îmbolnăvesc și sunt excluse social. Cum pot ajuta societatea și guvernul aceste persoane?

„Societatea și guvernul pot ajuta persoanele cu afecțiuni de sănătate mentală prin combaterea stigmatizării și discriminării, promovând conștientizarea și educația în comunitate, facilitând accesul la tratament și servicii de sănătate mentală și promovând oportunități egale în educație și angajare.”

  • Pacienții cu tulburări mentale au adesea dificultăți în a refuza consumul de alcool, abuzul medical sau renunțarea la fumat, aceste condiții sunt numite tulburări duale și sunt stigmatizate într-o mare măsură: 63,2% din populația adultă a Republicii Moldova consumă alcool, iar 27,6% din populație fumează. Ce noi facem incorect?

„Pentru a aborda consumul de alcool și fumatul în rândul populației, este crucial să promovăm programe eficiente de prevenție și educație. Accentul ar trebui să fie pus pe conștientizarea riscurilor asociate consumului de substanțe și oferirea de suport adecvat pentru tratarea tulburărilor duale.”

  • Țările dezvoltate, cum ar fi Suedia, Norvegia și Noua Zeelandă, oferă ajutor pacienților cu tulburări duale prin măsuri de prevenire terțiară, cum ar fi strategiile de reducere a riscurilor și trecerea la produse mai puțin nocive, obținând rezultate pozitive. Poate implementarea acestor măsuri contribui la reducerea tulburărilor de sănătate mentală și a dependențelor?

„Implementarea măsurilor de prevenție terțiară, precum strategiile de reducere a riscurilor și tranziția către produse mai puțin nocive, poate contribui semnificativ la reducerea tulburărilor de sănătate mentală și a dependențelor. Exemplele pozitive din țări dezvoltate ar trebui să servească drept inspirație pentru inițiative similare la nivel național.”

La fel, l-am intervievat pe domnul Grigore Garaz, Psihiatru-psihoterapeut, asistent universitar Catedra de psihiatrie, narcologie și psihologie medicală, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Republica Moldova.

  • Ce înseamnă sănătatea mintală?

„În mod ideal, oamenii sănătoși au: capacitatea de a iubi și de a fi iubiți. Puterea de a accepta schimbarea și nesiguranța fără teamă. Un dar de a risca deliberat de a se debarasa de obsesia celor mai groaznice scenarii interminabile. Rezerve de bucurii de viață spontană și o sferă largă de răspunsuri emoționale. Contact eficient cu realitatea. O imaginație bogată. Un grad de autocunoaștere. Puterea de a spune „am greșit” și de a învăța din experiență. Un sentiment satisfăcător de siguranță și de aparență în cadrul societății. Libertatea propriei exprimări așa cum o dorește. Un simț al umorului.

Orice lipsă din punctele specificate conduce la suferință psihică, care poate mai devreme sau mai târziu conduce la boli psihice.”

  • Cine este vulnerabil și cum poate o persoană să-și afecteze sănătatea mentală?

„Nimeni nu este protejat de tulburări psihice, la orice vârstă, cu orice statut social sau economic. Sănătatea mintală este un „bun” dinamic și nu static. Dacă ne-am baza pe definiția sănătății mintale am putea deduce că vulnerabilitatea apare la acei ce nu
reușesc să: iubească și să fie iubiți, ce-i ce nu reușesc să aibă un contact eficient cu realitatea, ce au o imaginație săracă, ce nu reușesc să facă față frustrărilor și stresului vieții în mod eficient, ce nu se cunosc pe sine.”

Este adevărat că adicțiile /dependențele pot provoca tulburări mentale sau că persoanele cu tulburări mentale sunt predispuse la adicții /dependențe?

„Însuși adicția este o tulburare mintală, și este clasificată ca una de către CIM-10, CIM-11, DSM-5. Există o legătură cauză-efect în unele cazuri. De exemplu, o persoană ce este depresivă sau anxioasă ar putea găsi „alinarea” în consum de droguri (tutun, alcool, canabis, etc). Consumul de substanțe psihoactive devenind soluție la problema inițială („rezolvând” astfel o serie de simptome ale depresie, sau tulburării anxioase).

Similar este și varianta inversă, o persoană ce a devenit dependentă de o substanță
psihoactivă (alcool, tutun, canabis, etc) sau de o activitate (sex, lucru, jocuri online excesiv, etc) ar putea dezvolta ulterior depresie, tulburări anxioase, etc.”

  • În țara noastră, există adesea ideea greșită că: Dacă ai tulburări de sănătate mentală, ești „psih”. Când va apărea cultura moldovenilor de a se adresa unui psiholog?

„Din ce observ, deja tot mai des oamenii se adresează după ajutor, cei drept cu anumite frici. Cultura este un fenomen mai complex, deprinderile și stereotipurile cultivate de ani buni de zile nu se vor schimba peste noapte. Există mecanisme ce țin de țară, de strategii care mai devreme sau mai târziu vor oferi roadele. Inclusiv acest articol. Promovarea deschiderii pentru a cere ajutor, cazuri oferite în mass-media, cazurile persoanelor ce sunt catalogate ca etalon, și care apar la TV sau pe alte platforme media și vorbesc despre suferințele prin care au trecut, micșorează frica de a apela după ajutor. Totul își are timpul său. Important e că nu stă pe loc nimeni și cetățenii țării noastre nu sunt o excepție, devin pas cu pas tot mai culți și mai încrezători că vor putea primi ajutor.”

În încheiere, dorim să mulțumim tuturor pentru partajarea informațiilor și pentru eforturile depuse în schimbul de cunoștințe între țările noastre. Acest dialog și colaborarea sunt esențiale pentru progresul în domeniul sănătății mintale. Cu încredere într-un viitor mai bun și mai luminos în ceea ce privește bolile mentale, suntem hotărâți să continuăm să lucrăm împreună pentru binele comun al comunităților noastre.

Sanatate
Sanatate

Revista Sanatate


Contacte:
Telefon: 068 585 053; 068 199 951
Adresa: str. V. Pârcălab, 30/1, Chișinău