Sănătatea cavității bucale reflectă sănătatea întregului corp
Starea cavității bucale afectează în mod direct sănătatea și imunitatea corpului, lucru destul de important în contextul pandemiei. În același timp, conform unui studiu efectuat de Global Burden of Disease Survey în 2016, jumătate din populația lumii suferă de boli ale cavității bucale.
În Moldova, acestea sunt diagnosticate la aproape 90% din populația adultă. Andonii Marin,medic stomatolog generalist din Moldova a povestit ăn cadrul unui interviu pentru revista Sănătate despre cauzele bolilor dentare și măsurile preventive în scopul menținerii sănătății.
Care sunt principalii indicatori ale sănătății bucale?
Sănătatea bucală reflectă sănătatea întregului corp. La recomandarea OMS, sănătatea dentară este evaluată de indicatorii incidenței cariilor dentare și a necesității tratamentului bolilor parodontale. O cavitate bucală sănătoasă se caracterizează prin absența completă a cavităților carioase, plombelor și extracțiilor dentare, a unei igienei bucale satisfăcătoare – absența plăcii bacteriene, a tartrului și a pigmentului dentar, precum și a bolii parodontale – absența afecțiunilor gingivale și a parodontozei.
Sunt afecțiunile cavității bucale des întâlnite în rândul populației din Republica Moldova?
Da, conform criteriilor OMS, Moldova este inclusă în grupul de țări cu o incidență ridicată a cariilor dentare și a bolii parodontale. Rata de răspândire a bolilor parodontale la populația adultă a Moldovei depășește 90%.
Cum afectează bolile cavității bucale starea corpului?
Se știe deja că cavitatea bucală este punctul de intrare al infecțiilor. Igiena precară, leziunile carioase, dinții deteriorați, inflamația gingiilor, exudatul din buzunarele parodontale duc la inhibarea funcției glandelor salivare și la scăderea imunității cavității bucale. Acest lucru contribuie la dezvoltarea imunodeficienței sistemice și poate provoca intoxicație endogenă a corpului.
A fost deja dovedită influența directă a parodontitei asupra dezvoltării aterosclerozei vasculare, bolilor coronariene, diabetului zaharat de tip II, sindromului metabolic, obezității și a impotenței la bărbați. Parodontita, în cazul femeilor gravide, poate duce la naștere prematură și greutate redusă a fătului la naștere.
Ce factori de risc afectează sănătatea cavității bucale?
Factorii de risc sunt de obicei împărțiți în factori locali și sistemici. Factorii de risc locali includ caracteristici anatomice și topografice, igienă orală precară, plombe de calitate slabă, proteze, precum și obiceiuri nesănătoase, în mod special, fumatul. Factorii sistemici includ caracteristicile geochimice și ecologice ale zonei de trai (compoziția și calitatea apei potabile, poluarea aerului), calitatea alimentelor, condițiile de muncă și de viață.
Avem de-a face din ce în ce mai mult cu „boli ale civilizației” și, din păcate, în fiecare an observăm o creștere a ratei acestora și a modificării structurii morbidității dentare.
Ați menționat fumatul, ca fiind unul dintre factorii de risc, ne puteți oferi mai multe detalii?
Peste 7000 de reactivi chimici sunt prezenți în compoziția fumului de țigară și a gudronului de tutun. Multe dintre acestea sunt substanțe cancerigene (butadienă, acetaldehidă, benzopiren, benzen, stiren, formaldehidă), unele au un puternic efect iritant asupra membranelor mucoase (acroleină, antracen, izopren), au efecte hepato și nefrotoxice (acetonă, carbazol, piridină, fenol). Nicotina este, de asemenea, clasificată ca o substanță cu un efect vasoconstrictor pronunțat, care provoacă dependență.
Avem de-a face din ce în ce mai mult cu „boli ale civilizației” și, din păcate, în fiecare an observăm o creștere a prevalenței și a modificării structurii morbidității dentare.
Fumătorii suferă adesea de halitoză (respirație urât mirositoare), gură uscată și gust atenuat, apariția tartrului dentar și o „placă de fumător” densă, specifică. S-a constatat că rata afecțiunilor parodontale la fumători este semnificativ mai mare decât la nefumători, iar severitatea simptomelor clinice ale parodontitei și longevitatea dinților depind în mod direct de numărul de țigări fumate zilnic și de experiența fumătorului (mai evident după 10 ani de experiență).
Efectul iritant constant al produselor din tutun provoacă o încălcare a keratinizării în regiunea graniței roșii a buzelor, care în medicină este numită diskeratoză. Simptomele și primele semne ale acestei afecțiuni precanceroase sunt următoarele: marginea roșie a buzelor devine plictisitoare, fără viață, plictisitoare, uscată, aspră, adesea crăpată. epiteliului – hiperkeratoză și parakeratoză, care stau la baza leucoplakiei, o boală a mucoasei bucale.
Există o formă clinică separată de leucoplakie – leucoplakia fumătorilor. La fumătorii „înrăiți”, care fumează mai mult de 1 pachet de țigări pe zi, cu o experiență îndelungată de fumat au de obicei leucoplazie la marginea roșie a buzelor. Aceasta este cauzată de expunerea la substanțe chimice mucoase ale fumului de tutun și a factorilor termici (în special buzele de ardere regulate, ceea ce se întâmplă cu plin fumat o țigară), precum și tubul de țigară un prejudiciu sau muștiucul ale mucoasei cronice.
Pot fi vindecate efectele negative ale fumatului?
Este cu siguranță posibilă vindecarea consecințelor fumatului asupra cavității bucale, în special la tineri (conform gradației OMS – până la 44 de ani). Dar cu o singură condiție – încetarea completă a fumatului. Există dovezi științifice că, în termen de 45 de zile de la încetarea fumatului, se restabilește microcirculația în țesuturi și aportul de sânge la organe. Acest lucru asigură metabolismul optim, vindecarea și regenerarea țesuturilor.
Ați putea da câteva sfaturi pentru îngrijirea orală?
Biofilmul microbian este considerat principalul factor etiologic al cariilor dentare și al bolilor parodontale. Prin urmare, atât igiena personală cât și cea profesională, de înaltă calitate reprezintă o garanție a sănătății bucale și o etapă obligatorie în prevenirea și tratamentul bolilor dentare.
Se recomandă să vă spălați dinții zilnic (dimineața după micul dejun și seara înainte de culcare) cu paste de dinți terapeutice și profilactice timp de două minute. Periuța de dinți și pasta de dinți trebuie selectate de medicul dentist, ținând cont de starea dinților și a țesuturilor parodontale, în funcție de disponibilitatea aparatelor ortodontice (de exemplu, aparat dentar), a structurilor ortopedice și a implanturilor. Pe lângă pasta de dinți, apele de gură care conțin antiseptice pot fi utilizate pentru a prelungi efectul. Aceste măsuri sunt deosebit de actuale acum – în timpul pandemiei coronavirusului. Când veniți acasă, nu numai că vă spălați bine mâinile, ci și clătiți-vă gura cu apă de gură.
Pentru a curăța spațiile interdentare, este necesar să folosiți perii interdentare speciale și perii gingivale din plastic, nu scobitori. Irigatorii sunt deosebit de populari astăzi, aceștia sunt recomandați în mod special pacienților cu aparate dentare, proteze și implanturi. În afară de igiena personală zilnică, fiecare persoană trebuie să vină la dentist pentru o examinare și o sesiune profesională de curățare a dinților, la fiecare 6 luni.
Există anumite reguli de igienă speciale pentru fumători?
Pentru a preveni formarea „plăcii fumătorului” există paste de dinți ”antitartaro” care conțin pirofosfați, enzime proteolitice și alte substanțe biologic active pentru a reduce aderența cromogenilor la suprafața dinților. De asemenea, fumătorii „înrăiți” trebuie să efectueze o procedură de curățare profesională mai des, la fiecare 3-4 luni.
Când vine vorba de alternative pentru fumătorii care nu doresc să renunțe, poate utilizarea produselor alternative să reducă riscurile afectării sănătății cavității bucale și a smalțului dinților?
Opțiunea ideală este să se renunțe complet la fumat. Dar dacă pacientul are dependență de nicotină și nu este pregătit să renunțe la fumat, atunci pot fi oferite metode alternative sub forma utilizării sistemelor electronice de livrare a nicotinei – țigări electronice și sisteme de încălzire a tutunului.
Este important să se ia în considerare faptul că vor exista în continuare efecte negative ale nicotinei asupra vaselor sanguine, celulelor și țesuturilor cavității bucale. Cu toate acestea, atunci când se utilizează sisteme electronice de livrare a nicotinei, pacientul inhalează aerosoli de tutun la o temperatură maximă de încălzire de 350 ° C, și nu fum de țigară și gudron la mai mult de 800° C. Astfel, eliberarea produselor toxice și cancerigene de ardere a țigărilor este redusă semnificativ.
Există studii comparative privind sănătatea orală în cazul fumătorilor de țigări sau utilizarea alternativelor electronice, pe care le-ați putea împărtăși?
Literatura de specialitate a prezentat rezultatele a zeci de studii științifice cu privire la efectele mai puțin nocive ale sistemelor electronice de încălzire a tutunului asupra sănătății cavității bucale în comparație cu fumatul de țigări. Doar că până acum s-au efectuat studii într-un experiment pe culturi de celule și pe eșantioane mici ale populației pentru o perioadă scurtă de timp (2-3 ani). Desigur, sarcina noastră este să efectuăm astfel de cercetări în Moldova.
Pot observa o placă bacteriană mai puțin densă și pronunțată pe dinți, o absență completă a pigmentării gingiei, care este întotdeauna prezentă la femeilor care fumează și absența focarelor de hiperkeratoză a mucoasei bucale.
Dar deja acum, folosind exemplul pacienților care au trecut la utilizarea alternativelor, pot observa o placă mai puțin densă și pronunțată pe dinți, o absență completă a pigmentării gingiei, care este întotdeauna prezentă la fetele care fumează și absența focare de hiperkeratoză a mucoasei bucale. Pentru mine, ca nefumător, este foarte importantă absența „mirosului de fumător” și efectul fumatului „pasiv”, care este întotdeauna prezent atunci când expiri fum de tutun asupra altora.
În concluzie, vreau să menționez că sarcina tuturor lucrătorilor medicali este de a oferi fiecărui pacient informații științifice, actuale despre pericolele fumatului asupra organismului și de a-i ajuta să facă o alegere corectă. Îmi îndemn elevii și pacienții să nu fumeze. Însă chiar dacă o persoană fumează, vă rog strict să renunțați, mai ales dacă există deja manifestări ireversibile asupra cavității bucale în ceea ce privește țesuturile parodontale și mucoasa bucală.