5 adevăruri despre nicotină. Ce spune știința despre ea și cât de periculoasă este în realitate

Vizualizari: 1296

O moleculă vegetală care se găsește în mod natural în planta de tutun, cunoscută pentru efectele stimulatoare, similare celor ale cofeinei.

Este vorba despre nicotină, cea care a trezit multe controverse de-a lungul timpului, însă despre care știința a reușit să ofere recent mai multe răspunsuri. Fiind un produs psihoactiv, nicotina are particularitatea de a acționa direct asupra oamenilor. Pe scurt, le dă fumătorilor o senzație de bunăstare și relaxare și este un stimulent intelectual. Dar este sau nu periculoasă nicotina și de ce crează dependență? Sunt întrebări la care am găsit răspunsuri în studiile științifice internaționale.

1.Nicotina nu este responsabilă de bolile grave legate de fumat

Potrivit Agenției Americane a Medicamentelor, fumul eliminat în timpul fumatului unei țigări conține mii de substanțe chimice. Acest amestec, și nu nicotina, este cel care provoacă boli grave și decese în rândul consumatorilor de tutun, inclusiv afecțiuni care pot fi fatale, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Totodată, datele oficiale arată că fumatul țigărilor crește riscul de cancer pulmonar de 10-20 de ori, contribuie la dezvoltarea leucemiei, cancerului la nivelul gurii și cavității nazale, pancreasului, ficatului, stomacului, colului uterin, rinichilor, colonului și vezicii urinare.

2. O substanță care provoacă dependență

Nicotina provoacă eliberarea dopaminei și induce o stare de plăcere, reducând stresul și anxietatea. Consumul acesteia îmbunătățește puterea de concentrare, timpul de reacție și performanța. Potrivit unui studiu, consumatorul de nicotină ajunge să asocieze chiar și anumite stări de spirit, situații sau factori de mediu cu efectele recompensatoare ale acestei substanțe. Fumătorii obișnuiesc să fumeze o țigară după o masă, cu o ceașcă de cafea, o băutură alcoolică sau cu prietenii care sunt și ei consumatori de țigări. Atunci când sunt repetate de mai multe ori, astfel de situații induc nevoia de a fuma.

3. Este folosită în tratamentul dependenței de fumat

Oamenii de știință notează că un rol determinant pentru sănătatea celor dependenți de nicotină o are modalitatea prin care această substanță este livrată. Astfel, țigările tradiționale sunt cele mai dăunătoare întrucât presupun arderea tutunului. În urma acestui proces sunt eliminate circa 6000 de substanțe chimice, iar 100 dintre ele au potențial cancerigen.

Pe de altă parte, în tratamentul dependenței de țigări este utilizată pe larg terapia de substituție nicotinică. Aceasta constă în livrarea lentă a substanței prin intermediul plasturilor, a gumelor sau mai rapid prin folosirea spray-urilor nazale sau a pastilelor. Terapia este suficient de sigură pentru a fi prescrisă de medici, afirmă organizația Cancer Research UK. Totodată, în țări precum Marea Britanie și Japonia este încurajată utilizarea metodelor alternative de livrare a nicotinei, care au un risc redus, cum ar fi țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului.

4. Nicotina contribuie la mărirea ritmului cardiac

Nicotina duce la creșterea frecvenței cardiace, reducând sensibilitatea la insulină și contribuind într-o anumită măsură la creșterea riscurilor cardiovasculare la fumători. Cu toate acestea, alte mecanisme prin care nicotina ar putea contribui la procesul de depozitare a diferitor substanțe pe pereții arteriali nu au fost dovedite, notează raportul „Consecințele fumatului asupra sănătății – 50 de ani de progres”, realizat de Centrul Național pentru Prevenirea Bolilor Cronice și Promovarea Sănătății din Statele Unite ale Americii.

5. Nu face parte din niciun grup cancerigen

Nicotina nu este inclusă în lista cancerigenilor, clasificare realizată de Agenția Internațională de Cercetare în domeniul Cancerului. De fapt, nicotina este substanța chimică ce face ca țigările să creeze dependență, dar nu ea este responsabilă pentru efectele nocive ale fumatului. În absența fumului de tutun, efectul utilizării pe termen lung al nicotinei asupra riscului de cancer nu este studiat până la urmă. Specialiștii spun că acesta este un aspect important în evaluarea posibilelor efecte pe termen lung ale dispozitivelor ce livrează nicotină, cum ar fi țigările electronice, care au un potențial de utilizare pe tot parcursul vieții. În general, nu există dovezi suficiente pentru a concluziona că nicotina în sine poate avea un impact asupra procesului de formare a tumorilor.

Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, bolile legate de fumat provoacă circa 8 milioane de decese anual. În Republica Moldova, 5200 de oameni își pierd viața din cauza acestui tip de afecțiuni.