Ce este bruxismul?
Bruxismul este un comportament parafuncțional caracterizat prin scrâșnirea sau încleștarea involuntară a dinților, care apare fie în timpul somnului (bruxism nocturn), fie în timpul stării de veghe (bruxism diurn). În ciuda credinței comune că este pur și simplu un „obicei nervos”, cercetările moderne arată că bruxismul are o natură complexă, legată de tulburări de somn, disfuncții neurofiziologice și niveluri ridicate de stres.
Context
Conform Journal of Oral Rehabilitation (2023), prevalența bruxismului nocturn este de 8-15% în rândul adulților, dar poate ajunge la 30% în perioadele de stres sever sau somn tulburat. Un stil de viață stresant, oboseala cronică, anxietatea și pandemia au contribuit la creșterea acestei tulburări.
Manifestări orale ale bruxismului
Cele mai frecvente simptome ale bruxismului includ:
• Uzura smalțului și a dentinei – sensibilitate crescută a dinților, risc de crăpături și ciobiri; • Durere în articulația temporomandibulară (ATM) — sunete de clic, deschidere limitată a gurii;
• Hipertrofia mușchilor masticatori (mușchi de mestecat);
• Urme de mușcătură pe obraji — leziuni ale membranei mucoase;
• Mobilitatea dinților — în cazuri avansate;
• Dureri de cap și migrene — rezultatul tensiunii musculare faciale și ale scalpului.
Relația cu alte organe și consecințele stresului cronic
Bruxismul reflectă tulburări sistemice. Cercetările arată că cortexul motor, ganglionii bazali și axa hipotalamo-hipofizo-adrenală (HPA) sunt implicate în dezvoltarea sa. Stresul activează această axă, crescând nivelul de cortizol, ceea ce crește activitatea musculară, în special în timpul somnului.
Pacienții cu bruxism suferă adesea și de:
• Tulburări gastrointestinale funcționale (sindromul de intestin iritabil, reflux gastroesofagian);
• Hipertensiune arterială indusă de stres;
• Insomnie sau somn superficial;
• Anxietate și depresie generalizate. Conform unui studiu publicat în Frontiers in Neurology (2022), persoanele cu niveluri ridicate de stres prezintă o creștere cu 40% a activității mușchilor masticatori în timpul somnului, comparativ cu grupul de control.
Cum se diagnostichează bruxismul?
Diagnosticul include:
• Istoric medical – acuze de durere, tensiune, oboseală, anxietate și calitatea somnului;
• Examen clinic – identificarea uzurii dinților, a tensiunii musculare și a simptomelor articulației temporomandibulare;
• Electromiografie (EMG) – pentru evaluarea activității musculare;
• Polisomnografie – dacă se suspectează bruxismul nocturn și tulburările de somn asociate;
• Jurnale de somn și stres – pentru identificarea factorilor declanșatori.
Metode de tratament și gestionare
Tratamentul bruxismului vizează atât protejarea dinților, cât și stabilizarea sistemului nervos. Abordări cheie:
• Gutieră ocluzală (atelă de noapte) – protejează dinții;
• Tehnici de relaxare și terapie cognitiv-comportamentală – reduc stresul;
• Fizioterapie și masaj – ameliorează tensiunea din mușchii masticatori;
• Biofeedback – antrenament în controlul muscular;
• Magneziu și vitamina B6 — pot reduce excitabilitatea musculară;
• Toxina botulinică (Botox) – în unele cazuri, pentru hiperactivitate severă (la prescripția medicului).
Importanța somnului în reglarea bruxismului și a stresului
Un somn profund și de calitate este un factor cheie în combaterea bruxismului. În timpul somnului, nivelurile de cortizol scad, iar sistemul nervos parasimpatic este activat, promovând relaxarea. Acest lucru rupe cercul vicios: stres → tensiune → bruxism → oboseală → stres crescut.
Informații interesante:
• Persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au o probabilitate de 2,5 ori mai mare de a suferi de bruxism (Sleep Medicine, 2021);
• Meditația, o baie caldă și exercițiile de respirație înainte de culcare reduc frecvența episoadelor nocturne;
• Zgomotele străine (cum ar fi sforăitul partenerului) pot declanșa inconștient scrâșnitul dinților.
Bruxismul nu este doar un „obicei”, ci un semnal de supraîncărcare a sistemului nervos. Depistarea precoce, o abordare multidisciplinară și atenția acordată calității somnului pot preveni complicațiile grave, pot restabili sănătatea orală și pot îmbunătăți bunăstarea generală.
LYDIA LUPU-OPRYA
În primul rând, sunt o persoană cu o inimă mare și mâini experimentate, care a ales o cale în care știința întâlnește arta medicală pentru a reda zâmbetele oamenilor. Sunt dentist, specialist în protetică, iar relația mea cu oamenii mă definește cu adevărat. Am absolvit Facultatea de Medicină Dentară a Universității de Stat de Medicină și Farmacie N. Testemițanu în 2008, dar drumul meu în medicină a fost mai mult decât o simplă profesie: a fost o chemare.
Sunt mamă a doi copii inspirați, soție și o profesionistă care nu se oprește niciodată din învățat, din dezvoltat și din străduința de a obține mai mult.
Sunt o persoană care crede în relațiile construite pe încredere, în medicina plină de pasiune și în puterea unui zâmbet transformator, autentic.
CU CE PROBLEME VIN OAMENII LA MINE?
Cea mai frecventă plângere pe care o au pacienții mei este absența unuia sau mai multor dinți, ceea ce are multe consecințe. Pacienții vin adesea la mine după lucrări stomatologice nereușite sau incomplete.
