Covid-19 a devenit o provocare pentru sănătatea mintală a populației.
Izolarea, teama de infectare, numărul mare de decese și frica influențează starea psihologică a populației și poate provoca în corp explozii de anxietate. În lupta cu stresul, oamenii sunt predispuși să consume mai mult alcool, tutun și alte produse nocive. Specialiștii în domeniu vin cu recomandări pentru a reduce riscurile în perioada pandemică și a susține bunăstarea generală a societății.
Sănătatea mintală
Pe timp de criză, sănătatea mintală este prima afectată, dar în același timp este primul lucru care ne ajută să rezistăm și să supraviețuim crizei. Organizația Mondială a Sănătății declară că sănătatea mintală este o a doua prioritate de sănătate publică în timpul pandemiei Covid-19.
Coordonatorul Programului național de sănătate mintală, Jana Chihai susține că anxietatea se întâlnește la aproximativ 1 din 10 adulți anual, aproape de două ori mai mult la femei decât la bărbați.
„Factorii care contribuie la apariția anxietății sunt tendința persoanei de a se îngrijora frecvent, de a reacționa cu emoții negative la situațiile stresante (enervare, speriere, plâns), expunerea prelungită la evenimente stresante. Persoana simte că nu-și poate controla gândurile de îngrijorare și atenția este îndreptată mai ales la evenimente negative”, a declarat medicul psihiatru.
Jana Chihai afirmă că în noua realitate cauzată de pandemie, oamenii sunt mult mai predispuși la stările de neliniște, însă, există soluții pentru a scădea din intensitatea îngrijorărilor și a anxietății.
Comunicarea cu persoanele dragi
Specialiștii recomandă să vorbim mai des cu persoanele dragi sau în care avem încredere, fie la telefon sau online. Să păstrăm distanța fizică, însă, să creștem apropierea emoțională.
Menținerea unui mod de viață activ
Să continuăm practicarea ocupațiilor sănătoase care ne plac, însă, la domiciliu. De exemplu, să nu mai mergem în parcuri aglomerate să alergăm, dar să practicăm sportul acasă. Dacă e nevoie, facem exerciții de relaxare și respirație lentă.
Partajarea responsabilităților
Dacă suntem într-o relație de cuplu, căsătorie, partajăm egal sarcinile de menaj și alte responsabilități casnice. Astfel, evităm extenuarea și frustrările justificate ale partenerei/partenerului.
Informarea din surse sigure
Evităm poluarea informațională dubioasă, limităm timpul petrecut în fața ecranelor.
Cerem ajutor și îi ajutăm pe alții
Dacă nu ne descurcăm, apelăm la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală din localitate. Datele de contact ale centrelor pot fi găsite aici.
Totodată, e bine să fim utili comunității. Dacă avem posibilitatea, telefonăm vecinii, persoanele în vârstă pe care le cunoaștem, persoanele vulnerabile și le oferim ajutor.
Sănătatea fizică
Îngrijorările constante și starea de anxietate ne pot afecta atât sănătatea mintală, cât și cea fizică, în special sănătatea inimii.
„Bolile de inimă și depresia sunt interconectate și se pot determina una pe alta. Nu de puține ori, persoanele depresive se afundă în alcool, fumat sau mâncat excesiv, nu fac mișcare, nu-și urmează tratamentul medicamentos așa cum ar trebui, resimt un grad mare de stres, neputință și neliniște. Toate aceste stări și comportamente duc la creșterea riscului de a suferi un atac de cord sau de a muri din cauza unui atac de cord, dar și la încetinirea ritmului de recuperare după un infarct sau după o intervenție chirurgicală la inimă”, afirmă cardiologul Eugen Calenici.
Stresul ne afectează mai mult și mai des decât ar fi normal
Se știe că stresul poate avea un impact negativ asupra sănătății, dar este posibil să nu se cunoască pe deplin specificul impactului pe care stresul pe termen lung îl poate avea asupra organismului. Când ne aflăm într-o situație stresantă, corpul intră în acțiune, eliberând hormoni – adrenalină și cortizol. Experimentarea acestui răspuns la stresul ocazional este naturală și utilă pentru a ne ajuta să evităm situațiile periculoase.
Stresul și sistemul cardiovascular
Episoadele frecvente de stres provoacă creșterea zahărului în sânge, precum și a tensiunii arteriale, două afecțiuni care contribuie la dezvoltarea bolilor de inimă.
Când adrenalina și cortizolul (hormonii stresului) sunt pompați prin corp, o succesiune de evenimente ne pregătește pentru acțiune. Ritmul cardiac și energia cresc, la fel ca nivelul de glucoză și tensiunea arterială. Aceste modificări ne permit să ne concentrăm și să luăm decizii rapide. Cu toate acestea, pentru persoanele care suferă de stres cronic, acel „moment” se poate transforma în zile sau săptămâni de răspunsuri la stres care vin și pleacă.
Potrivit medicilor, toți acești factori dăunează sănătății generale, contribuind la deteriorarea pereților arterelor și la acumularea ulterioară a plăcii. Această acumulare împiedică fluxul sangvin și poate duce chiar la blocaje complete. Drept urmare, riscul de evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul și accidentul vascular cerebral, sunt mult mai mari decât în mod normal.
Stresul cronic poate avea un tăcut, dar periculos impact asupra sănătăţii inimii. Efectul său poate fi redus, însă, atât prin exerciţii de respiraţie, cât şi prin ocuparea timpului cu activităţi plăcute.
Stresul nu este întotdeauna un lucru rău. De fapt, el are o funcţie importantă: ne motivează să fim în alertă, energici, focusaţi, mai ales în situaţii dificile. Dar, dacă este în exces, aduce cu sine numeroase probleme.
„Este cunoscut faptul că și problemele cardiace, cum ar fi infarctul miocardic sunt, într-o oarecare măsură, provocate de stres, care duce la spasm vascular, ceea ce poate servi drept un trigger pentru evoluția mai rapidă a bolilor cardiace preexistente. Nu este elucidat până la urmă și efectul asupra vaselor mici – apariția și progresia anginei microvasculare, care des o depistăm la femei. Este posibil ca stresul și labilitatea emoțională duc la modificări vasculare periferice”, afirmă cardiologul Eugen Calenici.
Acesta este motivul pentru care este foarte importantă sănătatea emoțională și dispoziția bună asociată cu armonia interioară.
Obiceiurile nocive
În lipsa informației despre cum am putea depăși starea de stres și anxietate, populația are tendința de a consuma tot mai mult alcool, tutun, zahăr și alte produse nocive. Chiar dacă, pe moment, ne pot oferi un sentiment de relaxare, acestea vor avea efecte negative pe termen mediu și lung.
Medicul narcolog Alexei Bandatii afirmă că, potrivit studiului Global Drug Survey, în perioada pandemiei provocată de virusul Covid-19, consumul de alcool în lume a crescut considerabil. „Oamenii nu mai au posibilitatea de a merge la restaurante, cafenea sau la sala de sport pentru a reduce din stresul zilnic, așa cum se întâmpla până acum. Din teama de a pierde locul de muncă, venitul, din cauza singurătății, a plictiselii și lipsa rutinei zilnice obișnuite, oricine se poate confrunta cu tulburări psihice și dependența de alcool. Același lucru se întâmplă și în cazul fumatului. Oamenii au început să fumeze mai mult și mai des pentru a-și ocupa timpul liber și pentru a lupta cu stresul zilnic și frica de a se infecta cu virusul Covid-19”, a subliniat Bandatii.
Măsurile de prevenire includ creșterea gradului de promovare a ideii renunțării la consumul de alcool, majorarea numărului de consultații medicale pe această temă și încorporarea activităților împotriva alcoolului în programele de îmbunătățire a sănătății publice. Dacă seara vă este greu să renunțați la sticla de bere, atunci cereți sfatul unui specialist sau treceți la produse fără alcool ca parte a unei strategii de reducere a riscurilor.
Există cinci strategii de gestionare a oricărui risc: evitarea, acceptarea, transferul, transformarea sau reducerea. În cazul fumatului, se vorbește întotdeauna despre o singură strategie – evitarea riscului prin interzicerea totală. Și ce să facem cu cei care nu vor să se lase de fumat, adică 85% din fumători? Pentru ei se recomandă terapia de înlocuire a nicotinei, care include medicamente (gumă de mestecat, spray-uri), ce conțin nicotină. Dar, datorită acestei metode, doar 6 fumători din 100 renunță la fumat. Acest lucru nu este suficient, fiind necesară aplicarea altor strategii”, este de părere medicul narcolog Alexei Bandatii.
În Marea Britanie, de exemplu, comunitatea de medici, împreună cu guvernul țării, au inițiat și folosesc o strategie de reducere a riscurilor generate de fumat. Medicii îi sfătuiesc pe fumătorii care nu pot fi convinși să renunțe la fumat să treacă la dispozitive electronice de livrare a nicotinei cu efecte nocive reduse: țigări electronice sau sisteme de încălzire a tutunului.
Studiile arată, că spre deosebire de țigările tradiționale în care tutunul arde generând fum cu peste 6 mii de chimicale, noile alternativele emit un aerosul în care nivelul substanțelor chimice este redus cu aproape 90%.
Datorită acestei abordări, în timpul pandemiei 2019-2020, în Marea Britanie, 114.153 din cele 221.678 de persoane care au cerut ajutor pentru a renunța la fumat au avut succes.