„Astăzi, mai mult de jumătate dintre femeile și copiii din lume, trăiesc în țări care se confruntă cu un conflict armat activ. Comunitatea internațională nu poate continua să ignore această situație”, spune dr. Zulfiqar Bhutta, coautor al unui studiu care reprezintă o examinare amplă, a costului uman al războiului modern, publicat în The LancetTrusted Source.
Cercetătorii din spatele studiului estimează că în 2017, conflictele armate au afectat cel puțin 630 de milioane de femei și copii la nivel global. De asemenea, ei afirmă că în ultimii 20 de ani, războiul a dus la moartea a peste 10 milioane de copii sub 5 ani, inclusiv între 6,7 și 7,5 milioane de sugari.
Dr. Bhutta, conducătorul studiului, spune: „Noile estimări oferă dovezi convingătoare ale impactului indirect enorm al războiului modern cauzat de bolile infecțioase emergente care ușor de prevenit în condiții de pace, devin greu de controlat pe timp de război; malnutriție, violență sexuală și deteriorarea sănătății mintale, distrugerea serviciilor de aprovizionare de apă și resurse naturale precum și lipsa ajutorului medical calificat.”
Potrivit studiului, în 2019, au existat 54 de conflicte armate de stat care au durat cel puțin 20 de ani sau mai mult, care au avut loc în 35 de țări.
În conflictele contemporane, „pare” să se țină cont de dreptul internațional umanitar. Există o utilizare frecventă de arme chimice și explozive în zonele urbane; o violență sexuală și fizică omniprezentă. Combatanții se angajează, de asemenea, în forme hibride de război, inclusiv atacuri cibernetice care perturbă infrastructura locală. Rezidenții sunt adesea alungați din case și sunt nevoiți să caute adăpost adăpost țările lor sau peste granițe, ca refugiați.
În 2017, 1 din 10 femei și aproape 1 din 6 copii la nivel global trăiau pe o rază de 50 de kilometri de la conflictul armat care i-a strămutat cu forța din zonele de acțiuni.
Pentru persoanele care trăiesc în zone în care se duc lupte active, pericolul depășește violența directă. Dovezile sugerează că riscul de a muri din cauze nonviolente crește substanțial odată cu apropierea de conflicte intense și cronice. Femeile aflate la vârsta fertilă care trăiesc în apropierea unor lupte intense au de trei ori mai multe șanse de a muri decât femeile care trăiesc în medii pașnice. Copiii lor au, de asemenea, cu peste 25% mai multe șanse de a deceda de tineri.
Studiul recunoaște dificultățile de acordarea ajutorului femeilor și copiilor afectați de război. Pe lângă evitarea luptelor, lipsei de lucrători calificați din domeniul sănătății, lipsei de finanțare, precum și politizarea războiului, împiedică eforturile umanitare.
În plus, lucrătorii din domeniul sănătății riscă să fie răpiți, așa cum sa întâmplat în Columbia și Somalia. Preocupările legate de infecția cu SARS-CoV-2 reprezintă o complicație suplimentară.
În același timp, autorii seriei notează că organizațiile umanitare răspund în mod creativ dificultăților cu abordări inovatoare, valorificând resursele și tehnologia locală.
Potrivit prof. Isabel Garcés-Palacio de la Universidad de Antioquia din Columbia, „Deși aceste soluții necesită o evaluare mai riguroasă, ele au potențialul de a oferi un răspuns în timp util la provocările actuale de implementare a strategiilor de ajutor.”
„Este timpul”, spune dr. Bhutta, „pentru o regândire radicală a răspunsului global care se confruntă cu provocări legate de insecuritate și pericol, acces, politică, coordonare și logistică, de a furniza intervenții cu prioritate înaltă femeilor și copiilor în condiții politic instabile și de conflict.”
„Deși nevoile comunităților afectate de conflicte sunt acute, vocile lor adesea rămân neauzite sau trecute cu vederea. Astfel este o necesitatea primordială ca ei să aibă un loc la masa actorilor umanitari atunci când sunt luate deciziile care privesc securitatea acestora”, adaugă. co-autor Dr. Neha Singh.
Comentariul fostului premier al Noii Zeelande, Helen Clark. Clark care concluzionează rezultatele studiului:
„Drepturile și nevoile femeilor, copiilor și adolescenților trebuie să fie plasate în centrul tuturor eforturilor umanitare, de dezvoltare și de consolidare a păcii, în conformitate cu conceptul de centralitate a protecției și ajutorului umanitar. A face acest lucru nu este responsabilitatea niciunui sector sau grup de părți cointeresate, ci toți membrii trebuie să cadă de acord și să solicite o aliniere de forțe, investiții și atenție mai mare pentru femeile, copiii și adolescenții care sunt prinși în zonele de conflict. Numai atunci poate fi abordată povara inegală a morbidității și mortalității, care pot fi prevenite într-un mod care să asigure securitatea fiecărui refugiat.”
Autor – Siluan Stegărescu
Sursă – medicalnewstoday.com
