În condițiile în care numărul fumătorilor din Republica Moldova crește continuu, unii medici din țară cred că e nevoie de eforturi suplimentare și instrumente noi în lupta antifumat.
În acest sens, mai mulți medici moldoveni au participat la Conferința internațională a Societății de Cercetare a Nicotinei și Tutunului, unde s-a discutat în special despre rolul sistemelor electronice de livrare a nicotinei. Specialiștii au avut ocazia să analizeze studiile internaționale și experiența altor state în acest domeniu. Una dintre concluziile medicilor este că aceste dispozitive emit o cantitate mai mică de substanțe chimice decât țigările tradiționale și că au potențialul de a diminua riscurile de dezvoltare a bolilor legate de fumat.
Noi metode de renunțare la fumat
Statisticile arată că aproximativ 95% dintre fumători doresc să renunțe la țigări, dar nu reușesc să o facă. Astfel, comunitatea globală este în continuă căutare a unor metode noi de luptă împotriva fumatului.
Potrivit unor cercetări, produsele medicamentoase existente, precum și gumele, plasturii cu nicotină sau spray-urile nazale nu ar fi suficient de eficiente.
Datele unui studiu arată că doar 20% dintre persoanele care beneficiază de tratament cu produse ce conțin nicotină și, în același timp, de consiliere psihologică, ajung la abstinență maximă care durează până la 12 luni. În acest context, inițiativa de atribuire a calificativului de produs medical pentru dispozitivele electronice poate aduce rezultate mult mai bune pentru sănătatea publică, cred unii experți.
Marea Britanie este printre primele statele care a îmbrățișat conceptul de reducere a riscurilor, oferind fumătorilor alternative mai puțin nocive în comparație cu țigările. Astfel, în 2020, peste 120 de britanici au căutat suport pentru a renunța la fumat, dintre care aproape 72 de mii au reușit. 74% dintre aceștia au folosit sistemele electronice de livrare a nicotinei drept mijloc de a renunța.
Stanislav Grosu, medic psihiatru în cadrul Dispensarului Republican Necrologic din Moldova, declară că autoritățile britanice au implementat directiva de reglementare și de standardizare a țigărilor electronice care facilitează accesul fumătorilor la produsele fără fum, astfel încât aceștia să renunțe la fumat sau să diminueze consumul de țigări.
„Posibilitatea de a integra în procesul terapeutic instrumentele de reducere a daunelor fumatului, precum sunt sistemele electronice de livrare a nicotinei, poate fi benefică și utilă, per ansamblu. Utilizarea pe viitor și acceptarea acestui model de tratament în cadrul instituțiilor de sănătate din Marea Britanie va deveni o metodă complementară sau succesoare de asistență în renunțarea la fumat, alături de alte forme cunoscute, ca, de exemplu, terapia psihologică sau terapia de substituție a nicotinei cu produse medicamentoase existente și studiate deja de mai mult timp”, susține Stanislav Grosu.
Totuși, medicul psihiatru afirmă că sunt atât susținători, cât și oponenți ai conceptului de introducere a țigărilor electronice în categoria produselor medicamentoase.
Pe de o parte, comunitatea medicală susține că dispozitivele electronice pot reduce riscul de a dezvolta boli legate de fumat.
„Printre avantajele clasificării țigărilor electronice ca produs medicamentos sunt: nivelul scăzut de substanțe chimice în aerosolul emanat în comparație cu fumul de țigară, utilizarea restrânsă de către populația nefumătoare și adolescenți, eficacitate mai sporită în abandonarea tabagismului”, a subliniat specialistul din Moldova.
Pe de altă parte, experții afirmă că este nevoie de studii pe termen lung privind impactul produselor fără fum asupra fumătorilor.
Ce arată studiile privind dispozitivele electronice de livrare a nicotinei?
Cercetătorul științific superior în domeniu toxicologiei Ianoș Corețchi a analizat studiile privind componența acrilamidei în fumul de țigară și în aerosolul dispozitivelor de încălzire a tutunului. Acrilamida este o substanță chimică care se poate forma în unele alimente, în principal în cele pe bază de plante, în timpul procesului de preparare la temperaturi ridicate.
„Fumul de țigară conține un șir de substanțe periculoase, inclusiv acrilamida, care este un cancerigen periculos și potențial periculos ce poate provoca boli asociate fumatului. Astfel, un grup de cercetători au evaluat riscul de dezvoltare a cancerului asociat expunerii la acrilamidă”, a declarat Ianoș Corețchi.
Potrivit specialistului, în cadrul studiului a fost apreciată expunerea la acrilamida conținută în țigările convenționale și în produsele din tutun încălzit, utilizând câteva scenarii. Riscul de dezvoltare a bolilor asociate expunerii a fost evaluat folosind două abordări: marja de expunere și riscul incremental de cancer pe parcursul vieții.
Potrivit studiului, cantitatea de acrilamidă emisă de produsele din tutun încălzit este de 5 ori mai mică comparativ cu cea din țigările convenționale. Utilizând modelul marjei de expunere, autorii au determinat că țigările convenționale prezintă risc de dezvoltare a cancerului pulmonar, asociat expunerii la acrilamidă și utilizării a mai mult de 10 țigări pe zi, iar utilizarea a 5-40 de stick-uri pe zi cu dispozitive de încălzire a tutunului nu este asociată cu un potențial risc cancerigen.
„Concluzia mea este că aplicând modelul riscului incremental de cancer pe parcursul vieții s-a evidențiat un risc carcinogen estimat mai mic pentru produsele din tutun încălzit față de țigările convenționale”, menționează Ianoș Corețchi.
Un alt studiu realizat de o echipă de cercetători americani vizează fumatul și bolile cardiovasculare (BCV). În cadrul studiului au fost evaluați biomarkerii care cauzează aceste afecțiuni în rândul utilizatorilor exclusivi de sisteme de încălzire a tutunului, fumători exclusivi și persoane nefumătoare.
„Autorii au constatat ca utilizatorii de produse de tutun încălzit, inclusiv foștii fumători, au avut concentrații mai mici de biomarkeri de stres inflamator și oxidativ asociați cu riscul de BCV decât fumătorii, iar parametrii au fost comparabili cu cele ale nefumătorilor, sugerând că riscul crescut de BCV al fumătorului este cauzat, în principal, de constituenții din fumul de țigară, alții decât nicotina, și că trecerea la sistemele de încălzire a tutunului este probabil asociată cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare”, a declarat cardiologul-intervenționist din cadrul Institutului de Cardiologie Eugen Calenici.
Cum rămâne cu nicotina?
Iacob Locoman, medic oncolog în cadrul Institutului Oncologic din Moldova, a analizat cea mai nouă abordare a Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), care promovează țigările cu conținut scăzut de nicotină drept instrument de reducere a riscurilor.
Medicul menționează că există studii care demonstrează efectul cert dăunător al fumatului și a compușilor toxici din țigări asupra sănătății, însă, potrivit acestuia, nicotina nu cauzează cancer pulmonar și are un efect minim asupra sistemului cardiovascular, creând doar dependență.
Autoritățile americane informează publicul că rolul țigărilor cu conținut redus de nicotină este de a reduce potențial dependența, însă nu face țigările mai sigure. Un astfel de produs folosit de fumătorii actuali poate reduce numărul de țigări fumate pe parcursul timpului.
„Strategia FDA țintește reducerea nivelului de nicotină în țigările clasice, astfel încât să provoace mai puțină dependență sau să nu o creeze deloc. Totodată, fumătorii care nu pot renunța la fumat o să treacă mai rapid și ușor la produsele alternative fără fum (țigări electronice, sisteme de încălzire a tutunului, snus) în care nivelul de nicotină va fi păstrat. Prin faptul că aceste alternative nu ard tutunul, ele nu generează nici fum. Aerosolul eliberat conține mai puține substanțe nocive și în cantități mai reduse (90-95%) decât în fumul de țigară”, afirmă Iacob Locoman.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2020, circa 27,5% din populația Moldovei sunt fumători. Organizația estimează că, până în 2025, această rată va ajunge la 28,5%. Datele publicate într-un raport al OMS arată că numărul fumătorilor continuă să crească în doar șase țări ale lumii. Este vorba despre patru state din estul mediteraneean (Egipt, Iordania, Liban și Oman), unul din regiunea africană (Congo) și o țară este din regiunea europeană, fiind vorba despre Republica Moldova.
