Trusa farmaceutică (la domiciliu și autovehicul)

Trusa farmaceutică există în fiecare casă și chiar obligatoriu în autovehicule.

Ce se conține în ea, cu regret, cunoaște nu fiecare stăpân, deoarece ea se completează regulat, dar verificării este supusă destul de rar, iar uneori niciodată.

Este cunoscut, că în Republica Moldova medicamentele se utilizează într-un volum enorm, adică nu mai puțin decât în multe alte țări, deși practica mondială demonstrează, că pentru un tratament obișnuit (nu prea complicat) sunt destule nu mai mult de 40-50 de denumiri medicamentoase.

Creșterea volumului medicamentelor utilizate de către populație contribuie la apariția diverselor reacții adverse și a complicațiilor tratamentului medicamentos. Practic nu există medicament absolut nedăunător și inofensiv, deoarece acesta nu posedă acțiune absolut selectivă. Orice medicament-o substanță biologică activă, de regulă străină (xenobiotic) pentru organism, indiferent de proveniență (sintetică, vegetală, animală, entomologică), nimerind în „țintă”, concomitent influențează și alte structuri, organe, sisteme ale organismului-crește riscul reacțiilor adverse, nedorite.

Cele mai frecvente (răspândite) efecte adverse ale medicamentelor: disbacterioză după administrarea antibioticelor, inhibiție psihică de către tranchilizante, hemoragii gastrice(stomacale) de la antiinflamatoare etc.

Necătând la toate cele indicate s-a demonstrat, că asortimentul truselor farmaceutice respective și a unei farmacii obișnuite în fond sunt identice. Și în farmacie și pe rafturile de acasă de-a valma sunt prezente și medicamente necesare și cele nulități (ineficiente), dar procurate. Nu e de mirare, că în actualul asortiment de medicamente, utilizate în practica medicală din țară, este destul de dificil să se orienteze chiar și medicului. Este destul de complicat acestuia să prescrie o farmacoterapie rațională în acest haos terminologic al medicamentelor apărut pe piața farmaceutică din țară, în special în situația existenței și mereu în creștere a listei medicamentelor OTC (eliberate fără prescripția medicului). În țară se utilizează multe medicamente cu eficacitate nedovedită (nedemonstrată), care se regăsesc chiar și în lista medicamentelor vital-importante și destul de necesare. Din aceste considerente, consumatorul, adică omul de rând trebuie bine să aprecieze și să decidă pentru ce trebuie să cheltuie banii săi și pentru ce nu.

În trusă nu trebuie de inclus:

Vitamine. Pentru o persoană matură și relativ sănătoasă cele mai bune vitamine sunt-soarele, aerul și apa sau cele prescrise de către medic după o examinare detaliată.
Hepatoprotectoare. În UE și SUA în practica clinică hepatoprotectoarele nu se folosesc, deoarece cercetările clinice de proporții nu au stabilit influența pozitivă a lor asupra ficatului comparativ cu placebo. Pentru a proteja ficatul este necesară evitarea consumului excesiv de alcool, respectarea dietei și administrarea cu precauție a medicamentelor potențial hepatotoxice, care provoacă dereglări structural-funcționale a organului dat.
Imunomodulatoare. Medicamente pentru majorarea imunității nu prea există. Dacă ar exista, atunci multe afecțiuni cu imunodeficiență ar putea fi tratate sau prevenite. Majorarea imunității este posibilă prin alimentație corectă, somn suficient, efort fizic și călirea organismului.

Nootrope. În pofida opiniilor formate aceste medicamente nu ameliorează memoria și nu activează capacitățile mentale. Nootropele se administrează numai în dereglările circulației sangvine cerebrale, desigur pentru ulterioarele eficiențe.

Probiotice. De obicei, acestea se prescriu în administrarea antibioticelor și pentru tratarea disbacteriozei. Probioticele pot numai ușura starea subiectivă a omului și necesită respectarea anumitor principii în administrare.
Fermenții trebuie administrați numai la prescrierea medicului. Ei sunt necesari pacienților cu sindromul absorbției incorecte și în insuficiență pancreatică. Este irațional de a administra fermenți înaintea meselor pompoase pentru a ajuta sistemului digestiv în digestia surplusului de grăsimi.

Antibiotice. Nu se recomandă procurarea prealabilă pentru a face rezervă, deoarece în fiecare afecțiune se prescrie un anumit medicament. Administrarea antibioticului la primele simptome de răceală se practică, cu regret, la o mare parte din populație, dar este foarte periculoasă, deoarece la antibioticul utilizat poate să se dezvolte rezistență (antibioticorezistență) și respectiv, scăderea eficacității tratamentului antibacterian.

Diuretice. În edeme locale (de exemplu pe față) nu numai că nu sunt eficiente, dar pot și agrava situația.

Specii vegetale. Acestea nu pot fi numite dăunătoare, dar eficacitatea speciilor vegetale nu este dovedită. E periculos când pacientul refuză administrarea medicamentelor, cu adevărat necesare, așteptând acțiunea ,,infuziei”. Se permite administrarea preparatelor de origine vegetală concomitent cu substanțele medicamentoase (după consultarea medicului), dar nu în locul lor.

De asemenea din trusă trebuie înlăturate toate medicamentele cu termen de valabilitate expirat, deoarece sunt periculoase.

Ce trebuie inclus în trusa medicală (în rezervă la domiciliu)

• Antiseptice-pentru primul ajutor în răni, plăgi, zgârâituri și traume (tifon, fașă și emplastru bactericid)
• Adsorbanți-substanțe care ajută în dereglări intestinale (cărbunele activat, smecta). Este important de reținut: în dureri acute abdominale nu se vor utiliza nici adsorbanți, nici analgezice. Administrarea lor va masca simptomele și medicului îi va fi mai complicat să stabilească corect diagnosticul.
• Antipiretice. Medicii nu recomandă scăderea temperaturii corpului până ce aceasta nu depășește valoarea de 38,50 C. În caz de creștere a temperaturii corpului peste această valoare, administrarea antipireticelor este binevenită.
• Antihistaminice (antialergice). În anumite situații și la orice vârstă a pacientului destul de rapid vor ameliora starea subiectivă (necesară).
• Nitroglicerină. Acest medicament trebuie să fie la îndemâna celor care suferă de afecțiuni cardiace.
• Spray în guturai (rinită), diverse spray-uri în faringolaringite. Acestea rapid înlătură senzațiile neplăcute ca înfundarea nasului, dureri în gât, etc.

E de memorizat regulile de păstrare a medicamentelor, de altfel, preparatele în cel mai bun caz vor pierde proprietățile sale, iar în cel mai grav-devin toxice.

Cerințele de bază pentru păstrarea medicamentelor

1. Locul pentru păstrare trebuie să fie uscat, întunecat (ferit de razele solare directe) și răcoros. Bucătăria, baia și pervazul nu sunt locuri potrivite pentru trusă.
2. Ambalajul necesită închidere ermetică, de altfel medicamentele (în special formele lichide) pot absorbi substanțe volatile sau să se oxideze la contactul cu aerul.
3. Medicamentele pulverulente, lichide și sub formă de tablete (comprimate) trebuie păstrate fiecare separat.
4. Umiditatea în încăpere trebuie să fie constantă (nu mai mare de 50%) și temperatura la fel constant (de la 150 la 250, când preparatul necesită a fi păstrat la temperatura camerei și de la 80 până la 150 dacă îi este indicat că trebuie păstrat în loc răcoros).
5. Termenul de valabilitate indicat pe ambalaj este autentic pentru medicamentul sigilat. După deschiderea ambalajului acesta se reduce (termenul de păstrare după deschidere de obicei este indicat în instrucțiune).
6. Este interzis de păstrat medicamentele la vedere și în locuri accesibile, în special dacă la domiciliu sunt copii, persoane slabvăzătoare sau cu dereglări psihice.

Problema medicamentelor falsificate care de asemenea pot ajunge în truse este destul de actuală. Medicament falsificat este considerat preparatul care cu intenție premeditată (intenționat) și în scopuri frauduloase este furnizat cu o marcare falsă referitoare la autenticitatea (identitatea) și/sau sursa de proveniență (fabricare) a lui.

Cauzele apariției medicamentelor falsificate:

• obținerea profitului;
• neconformitatea bazei legislative ce reglementează preparatele medicamentoase;
  – aplicarea neefectivă a legislației în vigoare;
• absența instituției naționale de reglementare sau insuficiența împuternicirii ei, resurselor
  financiare și de specialiști;
• neconformitatea pedepsei aplicate pentru nerespectarea legislației în domeniul circulației
  preparatelor medicamentoase;
• prezența unui număr mare de intermediari pe piața farmaceutică;
• prețurile neadecvat înalte pentru medicamente;
• colaborarea neefectivă dintre instituția națională de reglementare a medicamentelor, poliție, serviciul vamal și organele judecătorești;
• posibilitatea de perfecționare a producerii nelegale a medicamentelor (accesibilitatea utilajului tehnologic modern, inclusiv acelui poligrafic).

Variante de falsificare a medicamentelor (medicamente contrafăcute)

• preparatul nu conține ingridienți, substanțele active indicate în etichetă-50%;
• preparatul conține substanța activă indicată în etichetă, însă în alte cantități (mai mari sau mai mici) cu efectele respective ulterioare-11%;
• preparatul conține alte ingrediente active și nu cele indicate pe etichetă;
• preparatul conține substanța activă care nu este indicată în etichetă și nu trebuie să fie în preparat (preparat cu ingredienți incorecți)-10%;
• preparatul cu componența completă, conține substanța activă conform componenței lui și în
  cantități indicate, dar falsificarea se referă la producătorul medicamentului (tehnologia);
• preparatul cu ambalaj falsificat (aceeași serie ca preparatul original);
• imitarea medicamentului –ceai, bere, sucuri etc.

Medicamente cel mai frecvent falsificate:

• Preparate sezoniere;
• Substanțe antiinflamatoare;
• Analgezice;
• Benzodiazepinele nedeclarate în extracte vegetale;
• Anabolicele în studiourile (cluburile) sănătății;
• Antidepresive;
• Antibiotice;
• Preparate hormonale;
• Substanțe antineoplazice;
• Medicamente în tratamentul tractului gastro-intestinal;
• Substanțe metabolice.

Мedicamente contrafăcute: Suprastin, Sumamed, Pentalgin, Nistatin, Cefazolin, „comprimate tailandeze” Fenteramină.

Fiecare al 10-lea medicament falsificat (OMS).

Cum de diferențiat medicamentul falsificat de original?

• Detectarea integrității ambalajului;
• Necorespunderea codului de bare al țării producătoare;
• Lipsa datelor fabricii producătoare;
• Lipsa numărului de înregistrare;
• Consultarea certificatului medicamentului;
• Executarea expertizei independente;
• Greșeli ortografice în instrucțiune;
• Deosebiri în caractere (litere);
• Gravarea neclară;
• Lipsa termenului de valabilitate.

Victor Ghicavîi, profesor universitar, mc AȘM
Anastasia Caracaș, medic-rezistent farmacolog