Frecvența cardiacă – indicator de sănătate

Inima umană nu are pauze. De la naștere până la moarte, își bate ritmul.

La sugari și adolescenți frecvența contracțiilor mușchiului cardiac este mai mare, la vârsta mijlocie – ajunge la norma medie. Dar fiecare persoană este individuală, iar uneori inima își alege propriul ritm personal de muncă neregulat.

Frecvența cardiacă ca indicator

Диана Янина Журнал Sanatate
Diana Ianina, cardiolog

Un puls rapid nu este un diagnostic, ci un indicator al stării organismului sau al unui simptom de boală. Pentru un medic ritmul cardiac spune multe. Iar atunci când medicului nu-i place pulsul tău, începe să-ţi pună întrebări pentru a afla motivul pulsului „neautorizat”. Medicii sunt alarmați şi de ritmul cardiac crescut, și de cel scăzut.

Prin urmare, nu vă mirați dacă medicul de familie sau cardiologul vă întreabă despre starea dvs. emoțională, se interesează de liniștea sufletească. Vor întreba dacă cei de acasă sunt sănătoşi, cum stau lucrurile la serviciu, dacă aveți unele probleme. Dacă pulsul rapid nu este asociat cu emoțiile și liniștea sufletească, trebuie de căutat o justificare medicală pentru această stare.

Frecvența cardiacă rapidă poate fi un simptom al dezvoltării bolilor asociate sistemelor endocrine, cardiovasculare și nervoase sau cu utilizarea prelungită a anumitor medicamente. Pulsul crește odată cu creșterea temperaturii corpului. Atunci când îl măsurăm, este important să luăm în considerare nu numai numărul de bătăi pe minut, ci și ritmul undelor pulsului. Dacă intervalul lor variază, este haotic, se poate presupune cu siguranță prezența aritmiilor cardiace de diferite tipuri.

Atacuri de panică

Ritmul pulsului poate crește brusc într-o stare de nesiguranţă și panică. În stare de panică, simptomele sunt similare cu acele a unui atac de cord. De regulă, când anxietatea și panica dispar, bătăile inimii revin la normal. Dar, în ultimii ani, din cauza instabilităţii, a incertitudinii, oamenii se confruntă din ce în ce mai mult cu un sentiment de anxietate constantă, care afectează negativ starea ritmului lor cardiac.

Studiind astfel de afecțiuni, specialiștii de la Asociația Americană de Anxietate afirmă că în cazul simptomelor unui atac de panică se fac simţite palpitații cardiace neregulate, apare disconfortul sau dureri toracice, o respirație neuniformă, confuză. Persoana are frică de moarte sau pierderea controlului asupra situației. Dacă anxietatea este agravată de crize de panica, nu dispare de ceva timp, aveți nevoie de un psiholog.

PE DOCTORI ÎI NELINIŞTEŞTE PULSUL MĂRIT, PRECUM ȘI REDUCEREA LUI.

Argumente fără panică

Se consideră că inima feminină este mai gingaşă decât cea masculină și, prin urmare, bate mai des. Fiziologii se exprimă mai simplu și afirmă, că la femei mușchiul cardiac este pur și simplu mai mic. Nu sună deloc romantic, dar e motivat. Cu toate acestea, fiziologia femeilor și bărbaților este semnificativ diferită în multe privințe. Inima unui bărbat de vârstă mijlocie face aproximativ 70-80 de bătăi pe minut.

Unica condiție e ca acesta să nu aibă boli care să afecteze ritmul cardiac. La femei, norma este mai mare (dar nu este lege) cu 10-15 bătăi. Acest lucru se întâmplă din cauza acelorași diferențe fiziologice, deoarece corpul femeii depinde de fluctuațiile hormonale frecvente, care afectează sistemul cardiovascular.

Cum se măsoară și se calculează pulsul

Modul clasic de a măsura ritmul cardiac este de a pune două degete pe încheietura mâinii. Dacă măsurați singur pulsul, experții recomandă utilizarea unei astfel de metode – faceți acest lucru în repaus: calculați numărul de lovituri în 30 de secunde, înmulţiţi cu doi și obțineți numărul de lovituri pe minut. Cu toate acestea, la prezența aritmiilor, pulsul trebuie măsurat timp de un minut. Frecvența cardiacă poate fi măsurată folosind şi un monitor de ritm cardiac. Aceeași funcție este inclusă și în aparatele electronice de măsurare a tensiunii arteriale, care arată starea de tensiune, ritmul pulsului și chiar prezența aritmiei. Dacă numărul de contracții cardiace a crescut în timp, dar înainte acest lucru nu era, consultați un medic.

Pulsul ca indicator al bolii

Ritmul cardiac rapid, precum și lent, adesea semnalează patologia vaselor inimii, aparatul valvular al inimii și starea mușchiului cardiac. Anemia poate afecta și frecvența pulsului, deoarece lipsa fierului influenţează negativ cantitatea de hemoglobină un purtător de oxigen. Când nu există suficient oxigen, inima este forțată să lucreze mai repede. Un ritm cardiac încetinit sub 60 de bătăi pe minut poate indica patologie cardiacă, patologie tiroidiană, creșterea tensiunii intracraniene și ulcer gastric.

Sportivii au un puls deosebit

Frecvența contractaţiilor cardiace depinde de viteza de pompare de către inimă a cantității de sânge necesare funcționării normale a organismului. Norma definită de organizația mondială de sănătate pentru adulții sănătoși este frecvența reducerilor de 60-80 de bătăi pe minut. În același timp, sportivii pot avea un ritm cardiac normal de 40-60 de bătăi pe minut, iar acest indicator este considerat, de asemenea, normă.

Trebuie menționat, că odată cu eforturile fizice și mentale, mușchiul cardiac înregistrează și o încărcătură suplimentară. Dacă decizi serios să faci sport, măreşte încărcăturile treptat. După 3-4 luni de antrenament raţional, ritmul cardiac poate să scădă cu 3-4 bătăi pe minut. Dacă vă implicați activ în sport timp de 2-3 ani, pulsul poate scădea cu 5-10 bătăi pe minut. În medie, inimile noastre efectuează aproximativ 100.000 de bătăi pe zi. Cu o speranță medie de viață a omului, dacă colectați toate secundele de odihnă ale inimii, această perioadă va fi de aproximativ 20 de ani.

Cum de stabilizat ritmul cardiac (frecvența cardiacă)

Dacă pulsul rapid nu este un simptom al unei boli, cauza trebuie căutată în stilul de viață. Pentru început, este recomandat să eficientizaţi stilul de viața, să vă învăţaţi a combina treburile casnice cu ritmul de lucru. În special, aceasta se referă la femeile care se împart între casă, serviciul și familie. În plus, e necesar un somn de cel puțin 7 ore.
În orice moment al anului, pe orice vreme, trebuie să mergeți pe jos minimum 30-40 de minute. Efectul mersului se va observa în 2-3 săptămâni. Metabolismul se va îmbunătăți, procesele metabolice se vor normaliza. Pentru plimbările în aer curat, vă vor fi recunoscătoare articulațiile, sistemul cardiovascular și nervos. Este foarte bine să vă plimbiaţi împreună cu familia, timp prielnic pentru a comunica. Este recomandat să faceți exerciții de respirație, să faceți duș de contrast, băi aromate și să practicați meditația.

De asemenea, ar trebui să vă monitorizați greutatea, să limitați consumul de produse dăunătoare, să excludeți din consumaţie carnea, cafeua, ceaiul tare, alcoolul, să renunțați la fumat și să reduceți cantitatea de sare. Dar sunt recomandate legumele și fructele, cerealele integrale, peștele, preparat la aburi sau la cuptor. Dar cel mai dificil lucru în stabilizarea ritmului cardiac este să înveți cum să îți controlezi emoțiile, să nu reacţionezi la exitanţi și să eviți stresul. Astfel de măsuri preventive nu numai că mențin inima sănătoasă, dar pot schimba și viziunea asupra lumii, devin un pas sigur pe calea către un stil de viață sănătos.Trebuie să știți că mușchiul cardiac, întărit printr-un exercițiu fizic regulat, mult mai bine se va isprîvi cu orice stres.

Ce iubește inima

Legume și fructe. Proteine ​​ și grăsimi vegetale. Terciuri. Vitamine și minerale. Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Pește. Fructe uscate. Tot felul de nuci și semințe. Pâine grosieră. Tărâţe. Aer curat. Pace și liniște. Activitate fizică regulată. Somn complet. Comunicarea cu natura. Bunătate, compasiune și simpatie pentru lumea din jurul nostru!

Text: Anna Vetrova